Vremea caldă salvează Republica Moldova! Prețul gazul s-a prăbușit la 648 dolari mia de metri cubi

Prețul gazului la hub-ul olandez TFF, la ora publicării știrii 12:15, era de 648 de euro mia de metri cubi.

Directorul Energocom declara la sfârșitul săptămânii trecute că, în prezent, Republica Moldova consumă gaz din rezervele pe care le-a făcut în timpul anului 2022. „Problema e că atunci când prețurile sunt mici la gaz nimeni nu vrea să vândă”.

În prezent Moldovagaz cumpără gaz de la Energocom la un preț de 970 euro mia de metri cubi.

„Da, noi avem gaze pe care le folosim procurate inclusiv de la Moldovagaz pe timp de vară, prin acele dispoziții ale CSE pe care le-am procurat și au fost depozitate, acum noi folosim aceste cantități de gaz pentru a fi livrate către Moldovagaz. Dar, după cum am spus, noi avem și cantități procurate din acordul BERD, avem și alte cantități care au fost folosite și depozitate pentru a fi exploatate în perioada de iarnă”, a punctat Bânzari.

Totodată, potrivit directorului Energocom, prin posibilitatea aceasta de a aduce gaz prin coridorul transbalcanic în regim revers real, deci nu a fost unul virtual, toată lumea a fost șocată de acest pas istoric pe care l-am făcut și atunci mulți au început să facă legătură cu noi și să discute, pentru că au văzut că suntem parteneri care nu se tem de obstacole și caută soluții pentru rezolvarea problemelor.

Republica Moldova are stocate în rezerve circa 300 milioane metri cubi de gaz care este depozitat în Ucraina și România. Metanul de la Gazprom, 5,7 milioane metri cubi, a fost cedat la 1 decembrie centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice mai ieftine – 73 dolari MW, după ce în noiembrie Chișinăul s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent și achiziționa de pe bursa OPCOM din România la preț de 231 euro MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.