Vremea caldă salvează Republica Moldova! Prețul gazul s-a prăbușit la 648 dolari mia de metri cubi

Prețul gazului la hub-ul olandez TFF, la ora publicării știrii 12:15, era de 648 de euro mia de metri cubi.

Directorul Energocom declara la sfârșitul săptămânii trecute că, în prezent, Republica Moldova consumă gaz din rezervele pe care le-a făcut în timpul anului 2022. „Problema e că atunci când prețurile sunt mici la gaz nimeni nu vrea să vândă”.

În prezent Moldovagaz cumpără gaz de la Energocom la un preț de 970 euro mia de metri cubi.

„Da, noi avem gaze pe care le folosim procurate inclusiv de la Moldovagaz pe timp de vară, prin acele dispoziții ale CSE pe care le-am procurat și au fost depozitate, acum noi folosim aceste cantități de gaz pentru a fi livrate către Moldovagaz. Dar, după cum am spus, noi avem și cantități procurate din acordul BERD, avem și alte cantități care au fost folosite și depozitate pentru a fi exploatate în perioada de iarnă”, a punctat Bânzari.

Totodată, potrivit directorului Energocom, prin posibilitatea aceasta de a aduce gaz prin coridorul transbalcanic în regim revers real, deci nu a fost unul virtual, toată lumea a fost șocată de acest pas istoric pe care l-am făcut și atunci mulți au început să facă legătură cu noi și să discute, pentru că au văzut că suntem parteneri care nu se tem de obstacole și caută soluții pentru rezolvarea problemelor.

Republica Moldova are stocate în rezerve circa 300 milioane metri cubi de gaz care este depozitat în Ucraina și România. Metanul de la Gazprom, 5,7 milioane metri cubi, a fost cedat la 1 decembrie centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice mai ieftine – 73 dolari MW, după ce în noiembrie Chișinăul s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent și achiziționa de pe bursa OPCOM din România la preț de 231 euro MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.