Vremea caldă salvează Republica Moldova! Prețul gazul s-a prăbușit la 648 dolari mia de metri cubi

Prețul gazului la hub-ul olandez TFF, la ora publicării știrii 12:15, era de 648 de euro mia de metri cubi.

Directorul Energocom declara la sfârșitul săptămânii trecute că, în prezent, Republica Moldova consumă gaz din rezervele pe care le-a făcut în timpul anului 2022. „Problema e că atunci când prețurile sunt mici la gaz nimeni nu vrea să vândă”.

În prezent Moldovagaz cumpără gaz de la Energocom la un preț de 970 euro mia de metri cubi.

„Da, noi avem gaze pe care le folosim procurate inclusiv de la Moldovagaz pe timp de vară, prin acele dispoziții ale CSE pe care le-am procurat și au fost depozitate, acum noi folosim aceste cantități de gaz pentru a fi livrate către Moldovagaz. Dar, după cum am spus, noi avem și cantități procurate din acordul BERD, avem și alte cantități care au fost folosite și depozitate pentru a fi exploatate în perioada de iarnă”, a punctat Bânzari.

Totodată, potrivit directorului Energocom, prin posibilitatea aceasta de a aduce gaz prin coridorul transbalcanic în regim revers real, deci nu a fost unul virtual, toată lumea a fost șocată de acest pas istoric pe care l-am făcut și atunci mulți au început să facă legătură cu noi și să discute, pentru că au văzut că suntem parteneri care nu se tem de obstacole și caută soluții pentru rezolvarea problemelor.

Republica Moldova are stocate în rezerve circa 300 milioane metri cubi de gaz care este depozitat în Ucraina și România. Metanul de la Gazprom, 5,7 milioane metri cubi, a fost cedat la 1 decembrie centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice mai ieftine – 73 dolari MW, după ce în noiembrie Chișinăul s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent și achiziționa de pe bursa OPCOM din România la preț de 231 euro MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.