Vremea caldă salvează Republica Moldova! Prețul gazul s-a prăbușit la 648 dolari mia de metri cubi

Prețul gazului la hub-ul olandez TFF, la ora publicării știrii 12:15, era de 648 de euro mia de metri cubi.

Directorul Energocom declara la sfârșitul săptămânii trecute că, în prezent, Republica Moldova consumă gaz din rezervele pe care le-a făcut în timpul anului 2022. „Problema e că atunci când prețurile sunt mici la gaz nimeni nu vrea să vândă”.

În prezent Moldovagaz cumpără gaz de la Energocom la un preț de 970 euro mia de metri cubi.

„Da, noi avem gaze pe care le folosim procurate inclusiv de la Moldovagaz pe timp de vară, prin acele dispoziții ale CSE pe care le-am procurat și au fost depozitate, acum noi folosim aceste cantități de gaz pentru a fi livrate către Moldovagaz. Dar, după cum am spus, noi avem și cantități procurate din acordul BERD, avem și alte cantități care au fost folosite și depozitate pentru a fi exploatate în perioada de iarnă”, a punctat Bânzari.

Totodată, potrivit directorului Energocom, prin posibilitatea aceasta de a aduce gaz prin coridorul transbalcanic în regim revers real, deci nu a fost unul virtual, toată lumea a fost șocată de acest pas istoric pe care l-am făcut și atunci mulți au început să facă legătură cu noi și să discute, pentru că au văzut că suntem parteneri care nu se tem de obstacole și caută soluții pentru rezolvarea problemelor.

Republica Moldova are stocate în rezerve circa 300 milioane metri cubi de gaz care este depozitat în Ucraina și România. Metanul de la Gazprom, 5,7 milioane metri cubi, a fost cedat la 1 decembrie centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice mai ieftine – 73 dolari MW, după ce în noiembrie Chișinăul s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent și achiziționa de pe bursa OPCOM din România la preț de 231 euro MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TTF #gaz #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.