Greii lumii au început discuțiile cu miză uriașă la Davos! Maia Sandu, printre invitați

16 Ian. 2023, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2023, 12:01 // Actual //  bani.md

Un număr record de lideri de afaceri şi guvernamentali au venit în staţiunea elveţiană Davos pentru a analiza provocări care variază de la încetinirea economiei globale la colapsul mediului, relatează Reuters.

Criticat de unii ca fiind un loc de discuţii care nu face decât să mărească amprenta de carbon a lumii, forumul insistă că are puterea de a aduce împreună factorii de decizie într-o lume care se confruntă cu multiple crize pe fondul neîncrederii geopolitice în creştere.

„Suntem cu toţii blocaţi într-o mentalitate de criză”, a declarat preşedintele executiv şi fondatorul WEF, Klaus Schwab, în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii, despre o lume care se confruntă cu războiul din Ucraina, schimbările climatice şi cu crize simultane de energie şi de aprovizionare cu alimente.

Ultima reuniune de iarnă de la Davos în persoană a avut loc în 2020, cu doar câteva zile înainte ca epidemia COVID-19 să fie declarată o urgenţă de sănătate globală. Evenimentul din 2021 a avut loc virtual, iar cel de anul trecut a fost mutat din ianuarie în mai, după o creştere a numărului de infecţii.

„Davos ar trebui să ajute la schimbarea acestei mentalităţi”, a declarat Schwab despre un set de paneluri de discuţii, întâlniri informale şi evenimente de o săptămână sub sloganul „Cooperare într-o lume fragmentată”.

În timp ce delegaţia rusă va străluci prin absenţa sa, organizatorii au salutat o participare record în ceea ce priveşte numărul şi diversitatea participanţilor, aşteptându-se la o prezenţă chineză „la nivel înalt”.

Sunt prezenţi 52 de şefi de stat şi de guvern, alături de 56 de miniştri de finanţe, 19 guvernatori de bănci centrale, 30 de miniştri ai comerţului şi 35 de miniştri de externe. Şefii Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului se numără printre cei 39 de lideri ai agenţiilor internaţionale.

Staţiunea de schi de lux găzduielte cea mai mare participare de până acum a mediului de afaceri, cu peste 600 de directori executivi printre cei 1 500 de lideri de afaceri, printre care se numără cel mai mare număr de femei din toate timpurile.

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.