Vremea nefavorabilă va duce la scăderea producţiei de vin a Franţei, în 2024

Producţia de vin a Franţei ar urma să scadă anul acesta cu aproape un sfert, deoarece vremea nefavorabilă a afectat podgoriile, cea mai afectată fiind regiunea Champagne, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters.

Ministerul se aşteaptă în 2024 la o producţie de vin de 36,9 milioane hectolitri, în scădere faţă de un nivel de 37,5 milioane hectolitri previzionat luna trecută. Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

Estimarea revizuită, care are la bază cele mai recente date privind recoltarea, este cu 17% sub media din ultimii cinci ani, de 44,2 milioane hectolitri.

“Acest an a fost caracterizat de vremea nefavorabilă, cu precipitaţii de la înflorire şi până la recoltare în majoritatea regiunilor unde se cultivă viţa de vie, iar bolile au afectat recoltele”, a apreciat Ministerul Agriculturii.

Toate tipurile de vin sunt afectate, precum şi cele care urmează să fie distilate pentru coniac, şi care au beneficiat anul trecut de o recoltă excepţională.

Champagne a înregistrat anul acesta cel mai sever declin al producţiei în rândul regiunilor producătoare de vin, cu o scădere de 46%, faţă de rezultatele bune din 2023 şi cu 31% sub media din ultimii cinci ani.

La fel ca şi alte culturi, precum cerealele, strugurii au avut şi ei de suferit de pe urma ploilor abundente care au căzut în Franţa în acest an. Excesul de umezeală a ajutat la răspândirea bolilor în vii, a subliniat Ministerul francez al Agriculturii. În plus, multe culturi de viţă de vie au avut de suferit de pe urma unui fenomen de polenizare deficitară, tot din cauza ploilor în perioada de înflorire.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin. Însă sectorul se confruntă cu scăderea consumului intern, fenomen care a lovit unele zone importante pentru producţia de vin, cum este Bordeaux, contribuind la protestele recente ale fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fraanta #vin #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.