Vremea nefavorabilă va duce la scăderea producţiei de vin a Franţei, în 2024

Producţia de vin a Franţei ar urma să scadă anul acesta cu aproape un sfert, deoarece vremea nefavorabilă a afectat podgoriile, cea mai afectată fiind regiunea Champagne, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters.

Ministerul se aşteaptă în 2024 la o producţie de vin de 36,9 milioane hectolitri, în scădere faţă de un nivel de 37,5 milioane hectolitri previzionat luna trecută. Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

Estimarea revizuită, care are la bază cele mai recente date privind recoltarea, este cu 17% sub media din ultimii cinci ani, de 44,2 milioane hectolitri.

„Acest an a fost caracterizat de vremea nefavorabilă, cu precipitaţii de la înflorire şi până la recoltare în majoritatea regiunilor unde se cultivă viţa de vie, iar bolile au afectat recoltele”, a apreciat Ministerul Agriculturii.

Toate tipurile de vin sunt afectate, precum şi cele care urmează să fie distilate pentru coniac, şi care au beneficiat anul trecut de o recoltă excepţională.

Champagne a înregistrat anul acesta cel mai sever declin al producţiei în rândul regiunilor producătoare de vin, cu o scădere de 46%, faţă de rezultatele bune din 2023 şi cu 31% sub media din ultimii cinci ani.

La fel ca şi alte culturi, precum cerealele, strugurii au avut şi ei de suferit de pe urma ploilor abundente care au căzut în Franţa în acest an. Excesul de umezeală a ajutat la răspândirea bolilor în vii, a subliniat Ministerul francez al Agriculturii. În plus, multe culturi de viţă de vie au avut de suferit de pe urma unui fenomen de polenizare deficitară, tot din cauza ploilor în perioada de înflorire.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin. Însă sectorul se confruntă cu scăderea consumului intern, fenomen care a lovit unele zone importante pentru producţia de vin, cum este Bordeaux, contribuind la protestele recente ale fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fraanta #vin #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.