Warren Buffett ar fi fost cel mai bogat om din lume dacă nu își dona 50% din avere. Elon Musk i-a luat locul

Dacă renumitul investitor, Warren Buffett nu ar fi donat jumătate din averea sa unor organizații de caritate, în această lună ar fi fost mai bogat decât Elon Musk.

CEO-ul Berkshire Hathaway are o avere netă de 113 miliarde de dolari, sau puțin peste jumătate din averea de 220 de miliarde de dolari a CEO-ului Tesla și SpaceX, Elon Musk, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Dacă Buffett nu ar fi donat acțiuni în valoare de 111 miliarde de dolari în ultimii 16 ani, ar fi mai bogat decât Musk astăzi.

Buffett deținea aproape 475.000 de acțiuni Berkshire „A” în 2006, când s-a angajat să dea 99% din averea sa unor cauze nobile. De atunci, el și-a redus la jumătate participațiile la aproximativ 239.000 de acțiuni, reducând valoarea participației sale din Berkshire la 112 miliarde de dolari.

Averea netă a investitorului a crescut cu peste 4 miliarde de dolari în acest an, deoarece temerile tot mai mari de inflație și de majorări ale dobânzilor au alimentat o creștere de 3% a acțiunilor Berkshire. În schimb, averea lui Musk a scăzut cu 50 de miliarde de dolari în această lună, reflectând o vânzare dureroasă a acțiunilor tehnologice care a redus prețul acțiunilor Tesla cu 29%.

Forbes estimează că Musk și-a dat mai puțin de 1% din averea sa unor organizații de caritate, așa că filantropia sa nu i-a erodat în mod material valoarea netă. Cu toate acestea, donația lui Buffett s-ar putea să fi crescut prețul acțiunilor Berkshire, ceea ce înseamnă că averea investitorului ar putea fi mai mică astăzi fără generozitatea lui din ultimii ani.

Șeful Berkshire este singurul dintre cei mai bogați 10 oameni din lume a cărui avere netă a crescut în acest an. Colegii săi centimiliardari au pierdut aproape 150 de miliarde de dolari din averea lor combinată în câteva săptămâni.

Filantropia lui Buffett i-a afectat averea, costându-l titlul de cel mai bogat om din lume. Cu toate acestea, deceniile sale de investiții atente continuă să dea roade, deoarece investitorii se îngrămădesc din nou în Berkshire pentru siguranță, iar colecția sa de acțiuni și afaceri generează o mulțime de bani pe care să îi dea.

#Berkshire Hathaway #avere #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.