Warren Buffett: lăsați copiilor voștri bani, dar nu atât de mulți încât să nu facă nimic

Warren Buffett a oferit jumătate din acțiunile sale din Berkshire Hathaway pentru cauze caritabile. În această săptămână, el a distribuit acțiuni de 4,1 miliarde de dolari către cinci fundații. Această nouă rundă de cadouri aduce donațiile sale totale la 41 de miliarde de dolari, a anunțat legendarul investitor într-o scrisoare adresată acționarilor publicată miercuri dimineață.

Cu toate că i-au mai rămas acțiuni în valoare de 100 de miliarde de dolari, CEO-ul Berkshire Hathaway, în vârstă de 90 de ani, nu intenționează să împartă cea mai mare parte a averii sale cu copiii săi. În schimb, el alege să doneze toate acțiunile sale din Berkshire sau 99% din averea sa.

Buffett încurajează alți oameni super-bogați să facă același lucru:

„Cea mai ușoară faptă din lume este să oferi bani care nu vor fi niciodată de vreun folos real pentru tine sau familia ta”, a scris el în recenta sa scrisoare a acționarilor.

„După ce am observat mai multe familii super-bogate, iată recomandarea mea: Lăsați copiiilor suficient pentru a putea face orice, dar nu suficient pentru a nu putea face nimic.”

„Cu cât vorbești mai mult despre bani, cu atât vor fi mai ușor vor veni”

Buffett a susținut de multă vreme convingerea că banii săi ar trebui să meargă în mare măsură spre caritate, mai degrabă decât spre copiii săi, și speră că copiii săi adulți „vor continua eforturi filantropice care implică atât bani cât și timp”.

Copiii săi nu vor fi lăsați cu mâinile goale, însă: fiecare dintre cei trei copii ai săi are o fundație de 2 miliarde de dolari finanțată de Buffett, a informat The Washington Post în 2014.O lecție cheie pe care o puteți lua din scrisoarea lui Buffett, indiferent de câți bani aveți, este că sinceritatea este utilă, spune Marguerita Cheng, planificator financiar certificat și cofondator și CEO al Blue Ocean Global Wealth din Gaithersburg, Maryland.

„Unii oameni cred că, dacă nu vorbesc despre bani, problema va dispărea”.

#Warren Buffett #miliardar #sfaturi #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.