Zece întrebări privind dosarul „Gemeni” SA

16 Ian. 2021, 12:54
 // Categoria: Opinii // Autor:  Cristina Pendea
16 Ian. 2021, 12:54 // Opinii //  Cristina Pendea

Sunt departe de gândul de a lua partea acţionarilor majoritari, dar nici nu pot sta indiferent şi să urmăresc cum zi de zi se pregăteşte terenul pentru o mare nedreptate. De aceea, voi încerca să formulez zece întrebări, la care i-aş îndemna să găsească răspuns pe fiecare din cei interesaţi de respectivul caz, inclusiv pe judecătorii ce urmează să pronunţe sentinţa. Or, cu siguranţă, răspunsurile la aceste întrebări vor pune în cu totul altă lumină cazul „Gemeni” SA.

Prima: Ce vină are actualul acţionar majoritar, care a cumpărat absolut legal afacerea în 2018, fiind cumpărător de bună credinţă?

A doua: De ce actualul acţionar majoritar trebuie să plătească pentru „reglările de conturi” dintre acţionarii minoritari şi statul Republica Moldova?

A treia: Dacă tot ţinem la executarea deciziilor CEDO, de ce ne facem a nu înţelege că la CEDO a fost condamnat statul Republica Moldova, care trebuie să achite cele circa 2 mil. lei acţionarilor minoritari, dar nu actualul acţionar majoritar?

A patra: De ce nu ne punem întrebarea de ce procesul la CEDO a durat 14 ani şi de ce statul şi petiţionarii nu au folosit la timp drepturile ce le aveau, dar au aşteptat ca acţionar majoritar să devină altcineva şi să-i pună în cârcă problema?

A cincea: Nu vi se pare straniu faptul că agentul guvernamental s-a adresat la CSJ cu o cerere de revizuire după pronunţarea deciziei definitive a CEDO?

A şasea: Nu vi se pare straniu faptul că acţionarii minoritari, având de facto 1,6% din SA Gemeni (după cum declară acţionarii majoritari), urmăresc scopul de a acapara circa 72% din această afacere?

A şaptea: Nu vă dă de bănuit faptul că acţionarii minoritari au declanşat, în ultima perioadă, prin intermediul avocatului lor, o adevărată campanie de manipulare a opiniei publice în raport cu acest caz?

A opta: Se conştientizează faptul că, prin această cerere de revizuire, statul Republica Moldova cere de facto lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni SA şi deposedarea celorlalţi 480 de acţionari de acţiunile lor?

A noua: De ce nimeni nu se interesează cum patru acţionari, folosind instituţii ale statului, cu ani în urmă au reuşit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte a suprafeţelor centrului comercial şi, în genere, cine stă în spatele acestor acţionari şi de ce anterior numele lor figurau în notele informative ale Interpol?

A zecea: Dacă tot se fac presiuni asupra justiţiei, sunt gata cei ce fac acest lucru să-şi asume achitarea măcar a unei părţi din prejudiciul pe care CEDO ar putea să-l stabilească ulterior în favoarea actualilor acţionari majoritari? Or, aceştia au declarat deja că, dacă vor fi deposedaţi de afacere, se vor adresa la CEDO, iar valoarea prejudiciului estimat se ridică, nici mai mult, nici mai puţin, la 100 mil. euro.

Întrebări pot fi mai multe, dar încercaţi să găsiţi răspunsuri măcar la acestea şi atunci, cu siguranţă, cazul „Gemeni” SA îl veţi privi cu alţi ochi.

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 17:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.