Zece întrebări privind dosarul „Gemeni” SA

16 Ian. 2021, 12:54
 // Categoria: Opinii // Autor:  Cristina Pendea
16 Ian. 2021, 12:54 // Opinii //  Cristina Pendea

Sunt departe de gândul de a lua partea acţionarilor majoritari, dar nici nu pot sta indiferent şi să urmăresc cum zi de zi se pregăteşte terenul pentru o mare nedreptate. De aceea, voi încerca să formulez zece întrebări, la care i-aş îndemna să găsească răspuns pe fiecare din cei interesaţi de respectivul caz, inclusiv pe judecătorii ce urmează să pronunţe sentinţa. Or, cu siguranţă, răspunsurile la aceste întrebări vor pune în cu totul altă lumină cazul „Gemeni” SA.

Prima: Ce vină are actualul acţionar majoritar, care a cumpărat absolut legal afacerea în 2018, fiind cumpărător de bună credinţă?

A doua: De ce actualul acţionar majoritar trebuie să plătească pentru „reglările de conturi” dintre acţionarii minoritari şi statul Republica Moldova?

A treia: Dacă tot ţinem la executarea deciziilor CEDO, de ce ne facem a nu înţelege că la CEDO a fost condamnat statul Republica Moldova, care trebuie să achite cele circa 2 mil. lei acţionarilor minoritari, dar nu actualul acţionar majoritar?

A patra: De ce nu ne punem întrebarea de ce procesul la CEDO a durat 14 ani şi de ce statul şi petiţionarii nu au folosit la timp drepturile ce le aveau, dar au aşteptat ca acţionar majoritar să devină altcineva şi să-i pună în cârcă problema?

A cincea: Nu vi se pare straniu faptul că agentul guvernamental s-a adresat la CSJ cu o cerere de revizuire după pronunţarea deciziei definitive a CEDO?

A şasea: Nu vi se pare straniu faptul că acţionarii minoritari, având de facto 1,6% din SA Gemeni (după cum declară acţionarii majoritari), urmăresc scopul de a acapara circa 72% din această afacere?

A şaptea: Nu vă dă de bănuit faptul că acţionarii minoritari au declanşat, în ultima perioadă, prin intermediul avocatului lor, o adevărată campanie de manipulare a opiniei publice în raport cu acest caz?

A opta: Se conştientizează faptul că, prin această cerere de revizuire, statul Republica Moldova cere de facto lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni SA şi deposedarea celorlalţi 480 de acţionari de acţiunile lor?

A noua: De ce nimeni nu se interesează cum patru acţionari, folosind instituţii ale statului, cu ani în urmă au reuşit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte a suprafeţelor centrului comercial şi, în genere, cine stă în spatele acestor acţionari şi de ce anterior numele lor figurau în notele informative ale Interpol?

A zecea: Dacă tot se fac presiuni asupra justiţiei, sunt gata cei ce fac acest lucru să-şi asume achitarea măcar a unei părţi din prejudiciul pe care CEDO ar putea să-l stabilească ulterior în favoarea actualilor acţionari majoritari? Or, aceştia au declarat deja că, dacă vor fi deposedaţi de afacere, se vor adresa la CEDO, iar valoarea prejudiciului estimat se ridică, nici mai mult, nici mai puţin, la 100 mil. euro.

Întrebări pot fi mai multe, dar încercaţi să găsiţi răspunsuri măcar la acestea şi atunci, cu siguranţă, cazul „Gemeni” SA îl veţi privi cu alţi ochi.

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.