Zece întrebări privind dosarul „Gemeni” SA

16 Ian. 2021, 12:54
 // Categoria: Opinii // Autor:  Cristina Pendea
16 Ian. 2021, 12:54 // Opinii //  Cristina Pendea

Sunt departe de gândul de a lua partea acţionarilor majoritari, dar nici nu pot sta indiferent şi să urmăresc cum zi de zi se pregăteşte terenul pentru o mare nedreptate. De aceea, voi încerca să formulez zece întrebări, la care i-aş îndemna să găsească răspuns pe fiecare din cei interesaţi de respectivul caz, inclusiv pe judecătorii ce urmează să pronunţe sentinţa. Or, cu siguranţă, răspunsurile la aceste întrebări vor pune în cu totul altă lumină cazul „Gemeni” SA.

Prima: Ce vină are actualul acţionar majoritar, care a cumpărat absolut legal afacerea în 2018, fiind cumpărător de bună credinţă?

A doua: De ce actualul acţionar majoritar trebuie să plătească pentru „reglările de conturi” dintre acţionarii minoritari şi statul Republica Moldova?

A treia: Dacă tot ţinem la executarea deciziilor CEDO, de ce ne facem a nu înţelege că la CEDO a fost condamnat statul Republica Moldova, care trebuie să achite cele circa 2 mil. lei acţionarilor minoritari, dar nu actualul acţionar majoritar?

A patra: De ce nu ne punem întrebarea de ce procesul la CEDO a durat 14 ani şi de ce statul şi petiţionarii nu au folosit la timp drepturile ce le aveau, dar au aşteptat ca acţionar majoritar să devină altcineva şi să-i pună în cârcă problema?

A cincea: Nu vi se pare straniu faptul că agentul guvernamental s-a adresat la CSJ cu o cerere de revizuire după pronunţarea deciziei definitive a CEDO?

A şasea: Nu vi se pare straniu faptul că acţionarii minoritari, având de facto 1,6% din SA Gemeni (după cum declară acţionarii majoritari), urmăresc scopul de a acapara circa 72% din această afacere?

A şaptea: Nu vă dă de bănuit faptul că acţionarii minoritari au declanşat, în ultima perioadă, prin intermediul avocatului lor, o adevărată campanie de manipulare a opiniei publice în raport cu acest caz?

A opta: Se conştientizează faptul că, prin această cerere de revizuire, statul Republica Moldova cere de facto lichidarea societăţii pe acţiuni Gemeni SA şi deposedarea celorlalţi 480 de acţionari de acţiunile lor?

A noua: De ce nimeni nu se interesează cum patru acţionari, folosind instituţii ale statului, cu ani în urmă au reuşit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte a suprafeţelor centrului comercial şi, în genere, cine stă în spatele acestor acţionari şi de ce anterior numele lor figurau în notele informative ale Interpol?

A zecea: Dacă tot se fac presiuni asupra justiţiei, sunt gata cei ce fac acest lucru să-şi asume achitarea măcar a unei părţi din prejudiciul pe care CEDO ar putea să-l stabilească ulterior în favoarea actualilor acţionari majoritari? Or, aceştia au declarat deja că, dacă vor fi deposedaţi de afacere, se vor adresa la CEDO, iar valoarea prejudiciului estimat se ridică, nici mai mult, nici mai puţin, la 100 mil. euro.

Întrebări pot fi mai multe, dar încercaţi să găsiţi răspunsuri măcar la acestea şi atunci, cu siguranţă, cazul „Gemeni” SA îl veţi privi cu alţi ochi.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat în perioada august 2025 – ianuarie 2026 cel mai mare volum de export de floarea-soarelui din istoria sa recentă, cultura oleaginoasă devenind principalul pilon al comerțului agricol extern. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în acest interval au fost exportate 494.269 de tone de floarea-soarelui, un record absolut, cu 40% mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când exporturile au constituit 353.514 tone.

Dimensiunea acestui rezultat este și mai evidentă în comparație cu sezoanele anterioare: volumul actual este de două ori mai mare decât cel din august 2023 – ianuarie 2024 și de peste trei ori superior exporturilor realizate în perioada august 2022 – ianuarie 2023. Performanța a fost posibilă datorită ferestrelor logistice funcționale și interesului constant din partea procesatorilor și traderilor regionali, care au permis valorificarea rapidă a cantităților disponibile.

Pe lângă creșterea volumelor, sezonul 2025–2026 se remarcă și printr-un nivel ridicat al prețului mediu de export, care a ajuns la 11,15 lei per kilogram. Acesta este cu 3% mai mare față de sezonul precedent și cu 43% peste nivelul din sezonul 2023–2024, când prețul mediu era de doar 7,82 lei/kg. Evoluția combinată a volumelor și prețurilor s-a reflectat direct în valoarea totală a exporturilor, care a atins 5 miliarde 500 milioane de lei, un nivel fără precedent. Comparativ cu sezonul precedent, creșterea este de 44%, iar față de sezonul 2023–2024, încasările sunt de aproape trei ori mai mari.

Ritmul accelerat al exporturilor s-a menținut și la începutul anului 2026. În luna ianuarie, Republica Moldova a exportat 106.434 de tone de floarea-soarelui, un volum record pentru această lună, de peste două ori mai mare decât în ianuarie 2025 și ianuarie 2024. Prețul mediu din ianuarie 2026 a fost de 11,49 lei/kg, în creștere față de decembrie 2025, dar cu circa 5% mai mic comparativ cu ianuarie 2025.

Din totalul exporturilor din sezonul analizat, primele două companii concentrează aproape jumătate din volum, evidențiind existența unui nucleu dur de exportatori. Liderul exporturilor definitive este Orom-Imexpo SRL, cu 96.486,6 tone, echivalentul a 25% din total, urmat de Rusagro SRL, cu 81.887,5 tone, și Valdalex Grains, cu aproape 43.000 de tone. Atunci când sunt incluse și livrările realizate prin intermediul zonelor economice libere, grupul Rusagro devine lider absolut al sezonului, cu un total de 102.617 tone direcționate spre export sau procesare.

Din perspectiva destinațiilor, Turcia este principalul partener comercial, cu 236.103 tone importate, aproape jumătate din totalul exportat, urmată de România, cu 191.541 tone, și Bulgaria, care se remarcă printr-un preț mediu mai ridicat.

Analiza scoate însă în evidență și o problemă structurală. Pe fondul prețurilor competitive și al plăților rapide oferite de traderi, fermierii preferă vânzarea imediată a florii-soarelui ca materie primă. Procesatorii interni rămân cu volume mai mici, deoarece termenul de achitare pentru uleiul exportat este, de regulă, între 45 și 90 de zile, ceea ce le limitează capacitatea de a concura cu traderii la capitolul lichidități.

Astfel, succesul exporturilor de floarea-soarelui evidențiază o dilemă majoră a sectorului agricol moldovenesc: pe de o parte, nevoia fermierilor de bani rapizi, iar pe de altă parte, obiectivul strategic de a dezvolta procesarea locală și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!