Ziua recordurilor peste Prut! Curentul a ajuns la 720 de euro MWh. Câtă energie importă Moldova

Astăzi, la ora 21:00, prețul spot al energiei, în România, a atins un nou record anual de 720 de euro/MWh, depășind recordul anterior de 670 euro/MWh stabilit vineri. În acest moment de vârf, România importă peste 1.700 MW de energie, din care 1.588 MW provin din Bulgaria, iar restul din Ungaria. Interesant este că, la prânz, energia costă doar 60 de euro/MWh, de peste 10 ori mai puțin decât la ora 21:00. De asemenea, deși suntem net importatori cu 800 MW, exportăm 100 MW.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la Digi24 că situația actuală a Sistemului Energetic Național (SEN) este dificilă, dar gestionabilă. El a menționat seceta care afectează debitele Dunării și ale râurilor interioare, precum și nivelul lacurilor de acumulare, subcapacități care afectează Hidroelectrica. Pentru a compensa deficitul, s-au pornit grupuri pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, inclusiv Ișalnița și Paroșeni, care adaugă 50 MWh în sistem.

Burduja a explicat că prețurile mari din piață se datorează contextului meteorologic și regional, nu speculațiilor. „Avem prețuri mari pentru că toată regiunea le are. E important să avem interconexiuni cu țările vecine,” a spus ministrul, subliniind că importurile nu duc la creșterea prețurilor, contrar unor zvonuri. Lucrări de intervenție pe partea ungară la Paks au redus capacitatea de import din această țară, contribuind la prețurile mari din România și regiune.

În ziua Comandamentului de la Energie, datele Transelectrica arătau că, la ora 10:00, România producea 6.400 MW și consuma 7.200 MW, deficitul de 800 MW fiind acoperit prin importuri. Producția locală era asigurată de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentralele pe gaz și cărbune, și de panourile fotovoltaice.

Republilca Moldova importă din România conform prognozei, circa 30 750 MWh (sau 8.4%), în special în orele de vârf, din necesarul de curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.