Ziua recordurilor peste Prut! Curentul a ajuns la 720 de euro MWh. Câtă energie importă Moldova

Astăzi, la ora 21:00, prețul spot al energiei, în România, a atins un nou record anual de 720 de euro/MWh, depășind recordul anterior de 670 euro/MWh stabilit vineri. În acest moment de vârf, România importă peste 1.700 MW de energie, din care 1.588 MW provin din Bulgaria, iar restul din Ungaria. Interesant este că, la prânz, energia costă doar 60 de euro/MWh, de peste 10 ori mai puțin decât la ora 21:00. De asemenea, deși suntem net importatori cu 800 MW, exportăm 100 MW.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la Digi24 că situația actuală a Sistemului Energetic Național (SEN) este dificilă, dar gestionabilă. El a menționat seceta care afectează debitele Dunării și ale râurilor interioare, precum și nivelul lacurilor de acumulare, subcapacități care afectează Hidroelectrica. Pentru a compensa deficitul, s-au pornit grupuri pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, inclusiv Ișalnița și Paroșeni, care adaugă 50 MWh în sistem.

Burduja a explicat că prețurile mari din piață se datorează contextului meteorologic și regional, nu speculațiilor. „Avem prețuri mari pentru că toată regiunea le are. E important să avem interconexiuni cu țările vecine,” a spus ministrul, subliniind că importurile nu duc la creșterea prețurilor, contrar unor zvonuri. Lucrări de intervenție pe partea ungară la Paks au redus capacitatea de import din această țară, contribuind la prețurile mari din România și regiune.

În ziua Comandamentului de la Energie, datele Transelectrica arătau că, la ora 10:00, România producea 6.400 MW și consuma 7.200 MW, deficitul de 800 MW fiind acoperit prin importuri. Producția locală era asigurată de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentralele pe gaz și cărbune, și de panourile fotovoltaice.

Republilca Moldova importă din România conform prognozei, circa 30 750 MWh (sau 8.4%), în special în orele de vârf, din necesarul de curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.