1% din bogații lumii controlează jumătate din banii planetei

19 Ian. 2026, 13:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 13:49 // Actual //  Ursu Victor

În timp ce elitele globale se reunesc în această săptămână la Forumul Economic Mondial de la Davos, datele privind inegalitatea globală ating niveluri alarmante. Un nou raport publicat de Oxfam arată că, în 2025, averea miliardarilor a crescut de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani, în timp ce aproape jumătate din populația lumii trăiește în sărăcie, scrie Oxamamerica.

Potrivit raportului „Resisting the Rule of the Rich”, averea totală a miliardarilor a crescut în 2025 cu peste 16%, ajungând la un nivel record de 18,3 trilioane de dolari, în condițiile în care milioane de oameni se confruntă cu costuri tot mai mari pentru hrană, locuințe și servicii medicale. Oxfam avertizează că această concentrare extremă a bogăției amenință drepturile lucrătorilor, stabilitatea economică și sistemele de protecție socială.

Organizația identifică cinci moduri principale prin care miliardarii afectează economia:

În primul rând, cea mai mare parte a averilor miliardarilor nu este obținută prin muncă, ci provine din moșteniri, corupție, relații de tip clientelar sau putere de monopol. Oxfam estimează că aproximativ 60% din averea miliardarilor are aceste surse, iar transferurile masive de avere prin moștenire creează o nouă „aristocrație economică” cu influență disproporționată asupra politicii și economiei globale.

În al doilea rând, puterea monopolurilor alimentează inegalitatea și dezechilibrele economice globale. Numărul miliardarilor a depășit 3.000 pentru prima dată în 2025, iar Elon Musk a devenit primul om din lume cu o avere netă de peste 500 de miliarde de dolari. Exemplele invocate includ pe Jeff Bezos, care a construit imperiul Amazon, ce domină peste 70% din comerțul online în mai multe țări europene, și pe Aliko Dangote, care deține o poziție cvasi-monopolistă pe piața cimentului din Nigeria și o influență majoră pe continentul african.

În al treilea rând, miliardarii evită impozitarea moștenirilor, lipsind bugetele publice de resurse esențiale. Oxfam arată că 36% din averea miliardarilor provine din moșteniri, iar în următoarele trei decenii peste 5,2 trilioane de dolari vor fi transferate către moștenitori, în mare parte fără a fi impozitate. Două treimi dintre state nu aplică taxe pe moștenirile către descendenți direcți, iar jumătate dintre miliardari trăiesc în țări fără impozit pe moștenire.

În al patrulea rând, Statele Unite sunt conduse de un președinte miliardar cu o agendă favorabilă elitelor, afirmă Oxfam. La un an de la revenirea la putere, președintele Donald Trump ar fi promovat politici care reduc protecția socială și drepturile lucrătorilor, în timp ce acordă facilități fiscale majore ultra-bogaților și marilor corporații. Potrivit estimărilor, așa-numitul „Big Beautiful Bill” ar urma să reducă impozitele celor mai bogați 0,1% americani cu 311.000 de dolari de persoană, concomitent cu tăieri ale programelor sociale și creșteri de taxe pentru gospodăriile cu venituri foarte mici.

În al cincilea rând, miliardarii contribuie disproporționat la poluarea climatică. Analiza Oxfam arată că o persoană din cei mai bogați 0,1% produce într-o singură zi mai multă poluare cu carbon decât cei mai săraci 50% ai populației globale într-un an întreg. Dacă întreaga populație ar consuma la acest nivel, bugetul global de carbon ar fi epuizat în mai puțin de trei săptămâni.

„Cei mai bogați oameni din lume finanțează și profită de distrugerea climei, în timp ce majoritatea populației suportă consecințele fatale ale acestei puteri necontrolate”, a declarat Amitabh Behar, director executiv al Oxfam International.

Organizația avertizează că tendințele actuale ale inegalității globale sunt inacceptabile și cere guvernelor să adopte politici ferme pentru reducerea puterii economice a miliardarilor, impozitarea corectă a marilor averi și reconstruirea protecției sociale, pentru a limita efectele economice și sociale ale concentrării extreme a bogăției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 15:29 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!