105 branduri româneşti pentru 105 ani de la Marea Unire

01 Dec. 2023, 12:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2023, 12:45 // Actual //  bani.md

Cele mai multe branduri româneşti sunt în „floarea vâstei“, fiind concepute şi lansate în ultimele trei decenii, mai exact în perioada în care România a început să facă primii paşi în capitalism. Există şi acele nume care au fost creionate în perioada comunistă, dar care apoi au reuşit să se adapteze şi să se îmbrace în haine moderne, asortate noii ere. Pe lângă toate acestea se remarcă şi mărci care au în spate secole de istorie şi care au fost gustate şi savurate de numeroase generaţii de consumatori locali. Acestea din urmă sunt puţine, le poţi număra pe degete, dar totuşi suficiente şi suficient de importante cât să conteze şi să pună o cărămidă la temelia mediului de business local, notează Ziarul Financiar.

Marca de bere Timişoreana a apărut în 1718, fiind cel mai vechi brand românesc de calibru identificat de ZF dintre cele care mai sunt astăzi pe piaţă. Aproape un secol mai târziu apare brandul Borsec, care continuă să scrie istorie şi astăzi pe piaţa apelor minerale. Tot în secolul al XIX-lea, cândva pe la jumătatea acestui veac, se înfiinţează Casa de Economii şi Consemnaţiuni – cunoscută apoi drept CEC şi mai recent drept CEC Bank.

Istoriile acestor branduri nu doar că încă se mai spun, dar în cele mai multe cazuri se traduc în vânzări/încasări anuale de zeci, chiar sute de milioane de euro.

Trecerea timpului, schimbarea comportamentului de consum, investiţiile insuficiente sau lipsa de viziune au dus totuşi la dispariţia unor mărci locale. Perioada comunistă este una în care multe branduri au „decedat“ ca urmare a politicii de naţionalizare duse de partid la jumătatea secolului al XX-lea. Nume precum Timişoreana, Borsec sau Dorna sunt excepţii.

Specialiştii în branding spun totodată că este dificil să le reînvii pe cele dispărute dat fiind că generaţiile care le-au cunoscut, gustat sau testat au dispărut.

Au existat însă şi mărci care au trecut testul comunismului, dar au pierdut lupta cu capitalismul, branduri care nu au reuşit să se „dezbrace“ de hainele vechi, demodate, pentru a-i atrage pe consumatorii tineri. Astfel, Aro (maşini de teren), Albalux (maşini de spălat) sau Cheia (săpun) sunt astăzi doar amintiri.

Legăturile cu trecutul au fost totuşi explorate de mai multe companii în campaniile de promovare, printre cele mai lucrative numărându-se puntea către originile comuniste fructificată de producătorul ciocolatei Rom, un brand fondat în anul 1964 şi care este astăzi în top pe segmentul batoanelor de ciocolată. Pentru brandurile mai tinere, în special pentru cele lansate în ultimele decenii, atragerea consumatorilor actuali, din generaţiile X, Y, Z nu a fost o problemă dat fiind că ele au fost gândite pornind de la obiceiurile şi profilul clienţilor şi al utilizatorilor actuali. În branding nu există de altfel reţete prestabilite, chiar şi cele iniţiale fiind adaptate continuu din mers.

Dacă pui vechea gardă a brandurilor româneşti faţă în faţă cu noua generaţie, ce rezultă este o poveste întinsă pe trei secole, o poveste care continuă să se scrie şi care va continua să o facă multă vreme de acum înainte.

În fiecare an, pe piaţa locală apar probabil câteva sute – dacă nu mii – de branduri româneşti noi. Dintre ele, unele au viaţă scurtă, în timp ce altele reuşesc să treacă pragul critic şi să rămână în piaţă. Puţine sunt cele care reuşesc să se impună pe segmentul lor şi să ajungă la vârf. Şi mai puţine sunt cele care ajung să îşi numere vârsta în decenii.

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!