1,16 miliarde lei pentru compensații căldură! Doar cei verificați la sânge vor primi ajutor

Guvernul a anunțat suma de 1,16 miliarde de lei pentru compensațiile la căldură destinate populației până la sfârșitul anului 2024, potrivit unui proiect de hotărâre.

În acest an, majoritatea compensațiilor vor fi acordate în numerar, o metodă pe care autoritățile o consideră mai eficientă, bazându-se pe experiența din sezonul trecut. Anul trecut, aproximativ 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, o soluție ce s-a dovedit mai simplu de gestionat pentru beneficiari.

Evaluarea eligibilității pentru compensații în acest an va include o analiză detaliată a fiecărei familii, luând în considerare indicatori precum veniturile, numărul de copii, prezența persoanelor cu dizabilități severe și alte caracteristici relevante ale gospodăriei. Astfel, sprijinul va fi mai bine adaptat nevoilor fiecărui caz.

În sezonul rece precedent, compensațiile au fost aplicate direct în facturile beneficiarilor, acoperind în medie 33% din costul gazului, cu un tarif compensat între 12 și 17 lei pe metru cub pentru un consum de până la 180 de metri cubi. Pentru cei conectați la încălzirea centralizată, Guvernul a acoperit 58% din costuri, cu valori între 1.450 și 2.900 de lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarilor.

În perioada rece a anului 2023-2024, peste 792 de mii de gospodării s-au înregistrat la compensații din partea statului. În total, au fost alocate peste 2,5 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compesații #factura #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.