13 paneluri de discuții și 100 de speakeri din 30 de orașe la Forumul Social Urban Chișinău 2023

Forumul Social Urban Chișinău -2023, care va avea loc în zilele de 4, 5 și 6 mai în Capitală, are o agendă ambițioasă, axată pe 7 direcții fundamentale de dezvoltare, care să răspundă nevoilor sociale ale locuitorilor orașului.

Oraș sănătos – În cadrul panelului vor fi puse în discuție subiecte ce țin de dezvoltarea urbană orientată către sănătate și bunăstare. Experții locali și internaționali vor oferi recomandări de acțiuni necesare pentru ca orașul Chișinău să corespundă profilului unui oraș sănătos, reieșind din descrierea Organizației Mondiale a Sănătății.

Totodată, va fi expus dezideratul municipiului Chișinău de a adera la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Rețeaua Europeană a Orașelor Sănătoase (European Healthy Cities Network) și de a prelua exemple de bune practici de programe medico-sociale, de profilaxie și încurajare a modului sănătos de viață.

Oraș creativ este orașul care încurajează și susține creativitatea și inovația, care promovează colaborarea și implicarea comunității locale în procesul de dezvoltare urbană și care investește în cultură și artă. Chișinăul vrea să adopte designul urban inspirat și își propune să dezvolte hub-uri de creație, locuri și localuri deosebite, să organizeze festivaluri și să susțină participarea locuitorilor la transformarea orașului. Există multe orașe care își propun să devină orașe creative, iar acestea pot oferi exemple și practici inspiraționale pentru Chișinău.

Oraș sigur – Municipiul Chișinău este unul dintre primii membri ai inițiativei recent înființate ”Îmbunătățirea Rezilienței Urbane 2030” (Making Cities Resilient 2030), realizată în parteneriat cu Biroul ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR). În contextul crizelor globale și din regiune, la care suntem expuși în ultimii ani, a devenit imperioasă adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea riscului de dezastre.

În cadrul panelului dedicat vor fi trasate mecanismele de prevenire a tuturor riscurilor, dar și direcțiile de acțiuni necesare pentru un oraș sigur, rezilient și durabil.

Oraș incluziv este orașul care oferă acces egal la oportunități sociale, economice și politice pentru toți locuitorii, indiferent de statut economic, gen, rasă, etnie, religie sau alte caracteristici distinctive. La forum va fi pus în discuție modul în care orașul Chișinău poate asigura incluziunea spațială, economică și socială a locuitorilor săi, adoptând politicile și cele mai bune practici europene în acest domeniu, care vor fi împărtășite de personalități notorii ce au schimbat sisteme și politici în întreaga lume. O atenție deosebită în cadrul panelului se va acorda măsurilor de integrare a refugiaților ucraineni în comunitatea locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oraș care învață – Învățarea pe tot parcursul vieții este o componentă esențială pentru dezvoltarea capitalului uman al orașului. În anul 2020 municipiul Chișinău a devenit membru activ al Rețelei internaționale a orașelor care învață, sub egida UNESCO Learning Cities, iar astăzi deja avem deschis în Capitală primul Centru pentru Învățarea și Educația Adulților, în cadrul colaborării cu DVV Internațional, reprezentanța Asociației pentru Educația Adulților din Germania.

În acest context, agenda forumului va include subiecte ce țin de învățarea continuă, dar și cele mai bune practici europene din acest domeniu.

Oraș al generațiilor – Chișinăul tinde să devină un oraș intergenerațional, prietenos tinerilor și vârstnicilor prin inițiative și programe sinergice, ce au drept scop crearea unei societăți urbane pentru toate vârstele. Reprezentanții instituțiilor responsabile vor discuta cu experții prezenți la forum despre politicile și programele ce sporesc interacțiunea, cooperarea și schimbul de experiență între persoanele de diferite generații, ce le va permite să-și împărtășească talentele, resursele și să-și ofere sprijin reciproc în relații continue, concentrate pe nevoile tuturor locuitorilor.

Oraș eficient energetic – Orașul Chișinău își propune adoptarea măsurilor necesare pentru a contribui la realizarea celui de-al 7-lea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă, prin dublarea ratei de eficiență energetică. Urbanizarea accelerată poate duce la o creștere a cererii de energie, iar acest lucru poate fi un motiv de îngrijorare în contextul actualei crize energetice globale și a nevoii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru a combate schimbările climatice. Pentru a face față acestor provocări, orașele ar trebui să implementeze soluții inovatoare și sustenabile pentru a deveni mai eficiente energetic. Despre măsuri de eficientizare, experiența și progresele orașelor, vin să ne vorbească la forum experți străini, dar și locali, în cadrul panelului dedicat.

Evenimentul va întruni actori sociali locali și internaționali, care vor face schimb de cunoștințe și experiențe, în vederea dezvoltării orașului și transformării acestuia într-o capitală incluzivă, sigură, prosperă, creativă, eficientă din punct de vedere energetic și cu oportunități egale pentru toți, în conformitate cu scopul principal al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă de a „nu lăsa pe nimeni în urmă”, asumat de Primăria Municipiului Chișinău.

Pentru mai multe detalii despre eveniment, speakeri și subiectele incluse în Agenda evenimentului, accesați site-ul forumsocialurban.md.

Transformăm orașul ÎMPREUNĂ!

#forum social urban #oras #dezvoltare #OMS #capitală #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.