15 milioane de metri cubi de gaz – pierduți în ceață. Moldovagaz va cere ANRE schimbarea regulilor

Conform estimărilor actualizate, pierderile totale din rețelele de distribuție ale Moldovagaz pentru anul 2025 vor fi de aproximativ 14,944 milioane de metri cubi, mai puțin comparativ cu anul 2010, când acest indicator a depășit pragul de 57 milioane metri cubi, anunță Moldovagaz într-un comunicat de presă.

Potrivit datelor prezentate, unii operatori regionali de distribuție au reușit să reducă pierderile față de perioada similară din 2024, înregistrând consumuri tehnologice în limitele normative stabilite. Alte întreprinderi, deși nu au înregistrat reduceri semnificative, s-au încadrat în valorile aprobate. Totuși, au existat și cazuri în care pierderile au depășit normele, ceea ce a generat discuții privind măsurile corective necesare.

Președintele interimar al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a subliniat importanța creșterii preciziei în raportarea consumului real de gaze, în contextul schimbării furnizorului de gaze naturale pentru Republica Moldova. Totodată, Ceban a solicitat companiilor de distribuție să vină cu propuneri pentru modificarea metodologiei Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind calculul pierderilor. Aceste propuneri urmează să fie consolidate și înaintate autorității de reglementare.

Moldovagaz susține că va continua implementarea planului de măsuri pentru reducerea pierderilor în semestrul II al anului 2025, cu accent pe acele întreprinderi care nu s-au încadrat în normative în prima parte a anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #Moldovagaz #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.