175 contribuabili, desemnați învingători ai ediției a IV-a din anul 2023 a concursului „Loteria fiscală”

Serviciul Fiscal de Stat a publicat pe pagina-web lista celor 175 de învingători ai ediției a IV-a (trimestrială) a concursului „Loteria fiscală” din anul 2023.

În cadrul etapei a IV-a (trimestrială) a concursului din anul 2023 au participat 29 332 742 de tranzacții, efectuate cu cardurile bancare în perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2023. Suma totală a tranzacțiilor a constituit 8 838 743 682,22 lei.

În cadrul etapei a IV-a (trimestrială) a concursului din anul 2023 numărul tranzacțiilor efectuate cu cardurile bancare a crescut cu 6,89 milioane de tranzacții sau cu 23,5% mai mult față de etapa similară din anul 2022. Suma totală a tranzacțiilor participante, de asemenea, este în creștere cu 2,02 miliarde lei sau cu 22,94% mai mult față de același indicator din anul 2022.

Concursul „Loteria fiscală” este organizat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2019. Tragerile la sorți şi validarea câștigătorilor loteriei are loc în prezența comisiei, numită prin ordin de către Directorul Serviciului Fiscal de Stat.

Tragerile la sorți a tranzacțiilor câștigătoare se efectuează pe baza informației prezentate de către băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, aleatoriu, în mod automatizat, prin intermediul platformei Random.org.

Persoanele desemnate învingătoare în cadrul etapei a IV-a (trimestrială) a Loteriei fiscale din anul 2023 vor beneficia de premii în sumă a câte 1000 lei. Premiile sunt transferate câștigătorilor pe conturile de card.

Lista câștigătorilor poate fi consultată aici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cistigatori #Fisc #loterie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.