30% drumuri reparate capital în municipiul Chișinău până în 2025

Peste 1,3 miliarde de lei sau echivalentul a 65 milioane de euro au fost alocate în 2022 pentru reparația și întreținerea drumurilor municipale. Resurse considerabile au fost investite și în procurarea unităților noi de transport public, dar și în restaurarea stațiilor de așteptare și amenajarea parcărilor. Reabilitarea infrastructurii drumurilor și de transport, pentru a oferi locuitorilor orașului confort maxim, reprezintă o prioritate pentru Primăria Municipiului Chișinău.

În cadrul primului eveniment dedicat potențialului investițional și de dezvoltare al orașului, Forumul Economic Chișinău, Șeful Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a accentuat faptul că dezvoltarea infrastructurii de transport cu scopul de a asigura accesibilitatea, sustenabilitatea și confortul acestuia pentru locuitorii orașului, reprezintă o prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație. În acest scop, este în proces de elaborare Strategia de Mobilitate Urbană, care prevede îmbunătățirea și creșterea eficienței transportului public, dezvoltarea infrastructurii de drumuri și a sistemului de parcări.

Astfel, pentru prima dată în ultimii 30 ani, municipalitatea a demarat reparația capitală a Podului Mihai Viteazul, unul din cele mai solicitate obiective de infrastructură, care asigură conectarea transportului de pasageri intersectorială a orașului, inclusiv conexiunea transportului de tranzit cu trasee naționale și internaționale. Pentru acest obiectiv au fost alocate 108 milioane de lei (5,5 milioane de euro).

Alte proiecte de dezvoltare strategică sunt în lucru: extinderea Bulevardului Mircea cel Bătrân, evaluată la suma de 240 milioane de lei; reconstrucția străzii Industrială și construcția podului peste cale ferată, ce vor conecta cu strada Transnistriei, proiect evaluat la peste 680 milioane de lei; construcția străzii Mesager, în valoare de 620 milioane de lei.

În același timp, au fost dezvoltate parcurile municipale de transport public, care dispun în prezent de o flotă totală de 601 unități: 402 troleibuze și 199 autobuze. Doar în ultimii 2 ani au fost achiziționate 266 de unități în valoare de 570 milioane de lei (28,5 milioane de euro). Până în anul 2030 flota de transport public urmează a fi suplinită cu alte 300 unități de transport noi, inclusiv electrice.

O prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație sunt și stațiile de așteptare din oraș, mai mult de jumătate dintre acestea fiind reabilitate în ultimii ani de municipalitate, cu suportul partenerilor publici și privați. Se preconizează și amenajarea a 300 de stații de așteptare noi, suplimentar la cele existente, care vor fi reparate în totalitate.

Un alt obiectiv în vizorul municipalității ține de amenajarea numărului necesar de locuri de parcare în tot orașul, suplimentar celor 14.800 locuri de parcare existente la moment. Doar în zona centrului istoric urmează a fi amenajate 6.322 locuri, valoarea investiției fiind de 135 milioane de lei. În prezent se evaluează ofertele licitației desfășurate.

Totodată, în proces de dezvoltare este prima parcare de captură Park&Ride, în sectorul Buiucani al capitalei, iar alte trei, la intrările prin sectoarele Ciocana și Rîșcani, sunt la etapa de proiectare. Parcările vor avea capacitatea de 500, 230, 480 și 125 locuri de parcare. Acest obiectiv urmează a fi valorificat economic de către municipalitate, cu participarea mediului de afaceri, care poate contribui atât la construcția acestor obiective, cit și la administrarea sistemului de parcări.

„La potențialul existent al numărului de drumuri de importanță locală și națională, care sunt extinse pe tot teritoriul municipiului Chișinău, administrația municipală și-a propus ca, până în anul 2025, circa 30% din acestea să fie reabilitate capital, iar pentru transportul care tranzitează Chișinăul, să se creeze posibilități de ocolire și ne admiterea tranzitării zonei istorice a capitalei. În asemenea circumstanțe, va fi posibilă crearea unei mici centuri a orașului Chișinău, cu perspectiva creării unei zone industriale de aproximativ 300 de ha, ce va favoriza mediul de afaceri și va atrage noi investiții în dezvoltarea localității.” a declarat Vitalie Mihalache, Șef al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în cadrul Forumului Economic Chișinău.

Mobilitatea urbană durabilă este una dintre provocările principale cu care se confruntă orașele mari din întreaga lume și este un subiect important atât pentru cetățenii de rând, cât și pentru mediul de afaceri, fără de care dezvoltarea economică a oricărei localități/regiuni este greu de imaginat.

#strazi #reparatie #primarie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.