30% drumuri reparate capital în municipiul Chișinău până în 2025

Peste 1,3 miliarde de lei sau echivalentul a 65 milioane de euro au fost alocate în 2022 pentru reparația și întreținerea drumurilor municipale. Resurse considerabile au fost investite și în procurarea unităților noi de transport public, dar și în restaurarea stațiilor de așteptare și amenajarea parcărilor. Reabilitarea infrastructurii drumurilor și de transport, pentru a oferi locuitorilor orașului confort maxim, reprezintă o prioritate pentru Primăria Municipiului Chișinău.

În cadrul primului eveniment dedicat potențialului investițional și de dezvoltare al orașului, Forumul Economic Chișinău, Șeful Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a accentuat faptul că dezvoltarea infrastructurii de transport cu scopul de a asigura accesibilitatea, sustenabilitatea și confortul acestuia pentru locuitorii orașului, reprezintă o prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație. În acest scop, este în proces de elaborare Strategia de Mobilitate Urbană, care prevede îmbunătățirea și creșterea eficienței transportului public, dezvoltarea infrastructurii de drumuri și a sistemului de parcări.

Astfel, pentru prima dată în ultimii 30 ani, municipalitatea a demarat reparația capitală a Podului Mihai Viteazul, unul din cele mai solicitate obiective de infrastructură, care asigură conectarea transportului de pasageri intersectorială a orașului, inclusiv conexiunea transportului de tranzit cu trasee naționale și internaționale. Pentru acest obiectiv au fost alocate 108 milioane de lei (5,5 milioane de euro).

Alte proiecte de dezvoltare strategică sunt în lucru: extinderea Bulevardului Mircea cel Bătrân, evaluată la suma de 240 milioane de lei; reconstrucția străzii Industrială și construcția podului peste cale ferată, ce vor conecta cu strada Transnistriei, proiect evaluat la peste 680 milioane de lei; construcția străzii Mesager, în valoare de 620 milioane de lei.

În același timp, au fost dezvoltate parcurile municipale de transport public, care dispun în prezent de o flotă totală de 601 unități: 402 troleibuze și 199 autobuze. Doar în ultimii 2 ani au fost achiziționate 266 de unități în valoare de 570 milioane de lei (28,5 milioane de euro). Până în anul 2030 flota de transport public urmează a fi suplinită cu alte 300 unități de transport noi, inclusiv electrice.

O prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație sunt și stațiile de așteptare din oraș, mai mult de jumătate dintre acestea fiind reabilitate în ultimii ani de municipalitate, cu suportul partenerilor publici și privați. Se preconizează și amenajarea a 300 de stații de așteptare noi, suplimentar la cele existente, care vor fi reparate în totalitate.

Un alt obiectiv în vizorul municipalității ține de amenajarea numărului necesar de locuri de parcare în tot orașul, suplimentar celor 14.800 locuri de parcare existente la moment. Doar în zona centrului istoric urmează a fi amenajate 6.322 locuri, valoarea investiției fiind de 135 milioane de lei. În prezent se evaluează ofertele licitației desfășurate.

Totodată, în proces de dezvoltare este prima parcare de captură Park&Ride, în sectorul Buiucani al capitalei, iar alte trei, la intrările prin sectoarele Ciocana și Rîșcani, sunt la etapa de proiectare. Parcările vor avea capacitatea de 500, 230, 480 și 125 locuri de parcare. Acest obiectiv urmează a fi valorificat economic de către municipalitate, cu participarea mediului de afaceri, care poate contribui atât la construcția acestor obiective, cit și la administrarea sistemului de parcări.

„La potențialul existent al numărului de drumuri de importanță locală și națională, care sunt extinse pe tot teritoriul municipiului Chișinău, administrația municipală și-a propus ca, până în anul 2025, circa 30% din acestea să fie reabilitate capital, iar pentru transportul care tranzitează Chișinăul, să se creeze posibilități de ocolire și ne admiterea tranzitării zonei istorice a capitalei. În asemenea circumstanțe, va fi posibilă crearea unei mici centuri a orașului Chișinău, cu perspectiva creării unei zone industriale de aproximativ 300 de ha, ce va favoriza mediul de afaceri și va atrage noi investiții în dezvoltarea localității.” a declarat Vitalie Mihalache, Șef al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în cadrul Forumului Economic Chișinău.

Mobilitatea urbană durabilă este una dintre provocările principale cu care se confruntă orașele mari din întreaga lume și este un subiect important atât pentru cetățenii de rând, cât și pentru mediul de afaceri, fără de care dezvoltarea economică a oricărei localități/regiuni este greu de imaginat.

#strazi #reparatie #primarie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.