30% drumuri reparate capital în municipiul Chișinău până în 2025

10 Oct. 2022, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Oct. 2022, 09:34 // Actual //  MD Bani

Peste 1,3 miliarde de lei sau echivalentul a 65 milioane de euro au fost alocate în 2022 pentru reparația și întreținerea drumurilor municipale. Resurse considerabile au fost investite și în procurarea unităților noi de transport public, dar și în restaurarea stațiilor de așteptare și amenajarea parcărilor. Reabilitarea infrastructurii drumurilor și de transport, pentru a oferi locuitorilor orașului confort maxim, reprezintă o prioritate pentru Primăria Municipiului Chișinău.

În cadrul primului eveniment dedicat potențialului investițional și de dezvoltare al orașului, Forumul Economic Chișinău, Șeful Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a accentuat faptul că  dezvoltarea infrastructurii de transport cu scopul de a asigura accesibilitatea, sustenabilitatea și confortul acestuia pentru locuitorii orașului, reprezintă o prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație. În acest scop, este în proces de elaborare Strategia de Mobilitate Urbană, care prevede îmbunătățirea și creșterea eficienței transportului public, dezvoltarea infrastructurii de drumuri și a sistemului de parcări.

Astfel, pentru prima dată în ultimii 30 ani, municipalitatea a demarat reparația capitală a Podului Mihai Viteazul, unul din cele mai solicitate obiective de infrastructură, care asigură conectarea transportului de pasageri intersectorială a orașului, inclusiv conexiunea transportului de tranzit cu trasee naționale și internaționale. Pentru acest obiectiv au fost alocate 108 milioane de lei (5,5 milioane de euro).

Alte proiecte de dezvoltare strategică sunt în lucru: extinderea Bulevardului Mircea cel Bătrân, evaluată la suma de 240 milioane de lei; reconstrucția străzii Industrială și construcția podului peste cale ferată, ce vor conecta cu strada Transnistriei,  proiect evaluat la peste 680 milioane de lei; construcția străzii Mesager, în valoare de 620 milioane de lei.

În același timp, au fost dezvoltate parcurile municipale de transport public, care dispun în prezent de o flotă totală de 601 unități: 402 troleibuze și 199 autobuze. Doar în ultimii 2 ani au fost achiziționate 266 de unități în valoare de 570 milioane de lei (28,5 milioane de euro). Până în anul 2030 flota de transport public urmează a fi suplinită cu alte 300 unități de transport noi, inclusiv electrice.

O prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație sunt și stațiile de așteptare din oraș, mai mult de jumătate dintre acestea fiind reabilitate în ultimii ani de municipalitate, cu suportul partenerilor publici și privați. Se preconizează și amenajarea a 300 de stații de așteptare noi, suplimentar la cele existente, care  vor fi reparate în totalitate.

Un alt obiectiv în vizorul municipalității ține de amenajarea numărului necesar de locuri de parcare în tot orașul, suplimentar celor 14.800 locuri de parcare existente la moment. Doar în zona centrului istoric urmează a fi amenajate 6.322 locuri, valoarea investiției fiind de 135 milioane de lei. În prezent se evaluează ofertele licitației desfășurate.

Totodată, în proces de dezvoltare este prima parcare de captură Park&Ride, în sectorul Buiucani al capitalei, iar alte trei, la intrările prin sectoarele Ciocana și Rîșcani, sunt la etapa de proiectare. Parcările vor avea capacitatea de 500, 230, 480 și 125 locuri de parcare. Acest obiectiv urmează a fi valorificat economic de către municipalitate, cu participarea mediului de afaceri, care poate contribui atât la construcția acestor obiective, cit și la administrarea sistemului de parcări.

„La potențialul existent al numărului de drumuri de importanță locală și națională, care sunt extinse pe tot teritoriul municipiului Chișinău, administrația municipală și-a propus ca, până în anul 2025, circa 30% din acestea să fie reabilitate capital, iar pentru transportul care tranzitează Chișinăul, să se creeze posibilități de ocolire și ne admiterea tranzitării zonei istorice a capitalei. În asemenea circumstanțe, va fi posibilă crearea unei mici centuri a orașului Chișinău, cu perspectiva creării unei zone industriale de aproximativ 300 de ha, ce va favoriza mediul de afaceri și va atrage noi investiții în dezvoltarea localității.” a declarat Vitalie Mihalache, Șef al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în cadrul Forumului Economic Chișinău.

Mobilitatea urbană durabilă este una dintre provocările principale cu care se confruntă orașele mari din întreaga lume și este un subiect important atât pentru cetățenii de rând, cât și pentru mediul de afaceri, fără de care dezvoltarea economică a oricărei localități/regiuni este greu de imaginat.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.