30 milioane EURO de la BERD pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică. A fost aprobat proiectul de lege

Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru realizarea Proiectului ,,Eficiența energetică în Republica Moldova”, în sumă de 30 de milioane de euro, semnat la Chișinău la 10 decembrie 2021. Astfel, vor fi reabilitate energetic clădirile mai multor instituții publice.

Proiectul este orientat spre implementarea unui program național de reabilitare energetică a mai multor clădiri publice, precum spitale, grădinițe, școli din gestiunea administrației publice centrale și locale. Astfel, banii vor fi alocați pentru izolarea clădirilor, instalarea unor sisteme mai eficiente de iluminat, încălzire, răcire și ventilație, și integrarea acestora cu surse regenerabile de energie, se arată într-un comunicat al Guvernului.

La solicitarea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale se intenționează de a scuti proiectul de achitarea taxelor TVA și de alte taxe, inclusiv vamale, prin identificarea modalității legale corespunzătoare, pentru susținerea eforturilor autorităților locale și centrale în implementarea proiectului.

Conform informațiilor, proiectul va fi implementat în două faze:

– Faza I – cu accent pe instituțiile guvernamentale (spitale), cu un buget de aproximativ 45 milioane euro, cu acoperire egală din partea BERD și BEI;

– Faza II – cu accent pe autoritățile administrației publice locale, cu un buget de cca. 30 milioane euro.

Pe parcursul anului 2022 urmează să fie identificați și alți beneficiari finali ai proiectului, în special cei care vor fi finanțați la faza II, iar lista finală a beneficiarilor va fi aprobată de Comitetul de coordonare a implementării Proiectului.

„Precizăm că în scopul realizării proiectului, țara noastră a contractat un alt împrumut în valoare de 30 milioane euro din partea Băncii Europene de Investiții, un grant pentru asistență tehnică în valoare de 2,6 milioane euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), un grant în valoare de 500 mii euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic și urmează, pe parcursul anului 2022, să mai contracteze un grant pentru investiții capitale în valoare de 12,4 milioane euro din partea NIP. Astfel, bugetul total al Proiectului constituie 75,5 milioane euro, cu o durată de implementare de 4 ani (2022 – 2025).”

#eficieta energetica #imprumut #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.