5 aplicații pentru Android pe care să le eviți cu orice preț. Nu le descărca niciodată

Evită aceste aplicații și înlocuiște-le cu altele, mai potrivite.

1. Lanternă și alte programe de lanternă

Există sute de aplicații de lanternă similare pe Google Play. Dacă ai nevoie de lanternă trebuie să știi că fiecare telefon Android dispune de bliț.

Programele precum Lanterna sunt inutile. Vă pot spiona și vă pot scurge datele personale.

Alternativă. Glisați degetul pe ecran de sus în jos, găsiți butonul „Lanternă” care se deschide și folosiți-l.

2. CamScanner și alte programe de scanare

Această aplicație este utilizată pentru a face instantanee de documente și a le converti în PDF. Din păcate, nu este de încredere: ar putea umple un smartphone cu reclame și chiar ar putea emite abonamente plătite fără știrea utilizatorilor.

Alternativă. Uitați de CamScanner și de numeroasele sale clone de la dezvoltatori puțin cunoscuți. Utilizați Adobe Scan și Microsoft Office Lens. Șansele ca produsele Microsoft și Adobe să fie sparte sunt de multe ori mai mici.

3. Phone Booster și curățătoare de memorie similare

Programele care rulează în fundal ocupă RAM, forțând smartphone-ul să încetinească și consumă semnificativ energia bateriei. Aplicații precum RAM Booster sunt concepute pentru a remedia problema prin închiderea sistematică a proceselor de fundal.

Sună grozav în teorie, nu? Este posibil să fi fost cazul pe Android 2.3 Gingerbread.

Pe smartphone-urile moderne, Android este capabil să administreze RAM în mod independent și știe mai bine când este mai bine să păstreze programul în RAM și când să îl descărcați.

Aplicațiile de acet gen doar măresc încărcarea procesorului, a memoriei și a bateriei smartphone-ului – efectul este exact opusul a ceea ce se așteaptă.

Alternativă. Lăsați sistemul să decidă de ce procese are nevoie și de care nu. Dacă Android încetinește, dezinstalați câteva programe pe care nu le utilizați, decât să descărcați altele noi.

4. „Music Player” și alte aplicații fără nume

Vi se pare că playerul încorporat al smartphone-ului dvs. nu este foarte bun și efectuați o căutare Google Play pentru cuvintele cheie „music player” și găsiți o mulțime de programe cu aceleași pictograme numite „Music Player”.

Unii dezvoltatori nu numai că își apelează programul Music Player, ci și ei se abonează în același mod. Există un singur motiv: este mai probabil ca atunci când căutați, să primiți această aplicație specială.

Dar există o regularitate: dacă o aplicație nu are propriul nume, este foarte probabil să nu fie diferită de zeci de clone și să fie făcută foarte prost. Și acest lucru este valabil pentru toate programele în general, nu doar pentru playere muzicale.

Alternativă. Cel mai convenabil mod de a asculta muzică este prin numeroase servicii de streaming. Dar dacă preferați să-l păstrați în memoria smartphone-ului, acordați atenție PlayerPro-ului plătit sau AIMP-ului gratuit. Sunt mai bine făcute și au o bună reputație, iar numele lor sunt cunoscute de toți.

5. Easy Uninstaller și alte programe de dezinstalare

Zeci de programe de dezinstalare pot fi găsite pe Google Play pentru „dezinstalare”. Se presupune că sunt capabili să șteargă orice programe inutile, astfel încât să nu rămână gunoi după ele. Unii garantează, de asemenea, că vor putea șterge aplicațiile neutilizate de la producătorul de smartphone-uri care ocupă doar memorie.

Totul este în regulă, doar că există câteva momente incomode. În primul rând, Android poate dezinstala singur programele de utilizator. Și în al doilea rând, niciun program de dezinstalare nu va elimina programele preinstalate fără drepturi de root.

Alternativă. Dacă trebuie să dezinstalați un program personalizat, accesați setările smartphone-ului și găsiți elementul „Aplicații” acolo. Selectați-l pe cel dorit și faceți clic pe Eliminare. Dacă doriți să scăpați de programele încorporate fără drepturi de root, utilizați instrucțiunile noastre.

#aplicații #smartphone #tech

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA