Pierderi catastrofale pentru Banca Centrală a Elveției

Guvernul elveţian nu va primi dividende din partea Băncii Naţionale pentru anul 2022, în condiţiile în care banca centrală din ţara cantoanelor a înregistrat cele mai mari pierderi din istoria sa de 116 ani, transmite Bloomberg.

Conform cifrelor provizorii publicate luni, Banca Naţionala a Elveţiei (SNB) se aşteaptă să înregistreze pierderi de 132 de miliarde franci (143 de miliarde de dolari) pe ansamblul anului 2022, ca urmare a prăbuşirii valorii deţinerilor sale de valută, acumulată ca urmare a achiziţiilor derulate timp de un deceniu pentru a opri aprecierea francului. Rezultatele finale urmează să fie publicate în data de 6 martie.

Pierderile istorice raportate luni sunt de cinci ori mai mari decât precedentul record în materie de pierderi, cel de 23 de miliarde de franci înregistrat de Banca Naţionala a Elveţiei în anul 2015. Comparativ, pierderile de anul trecut ale SNB depăşesc Produsul Intern Brut al Marocului (132 de miliarde de dolari).

În aceste condiţii, pentru a doua oară de la înfiinţarea SNB, în anul 1906, instituţia va fi nevoită să nu plătească dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, care vor fi nevoite să îşi ajusteze planurile de cheltuieli.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Exista, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020, astfel că instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #pierderi #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a anunțat solemn, într-un comunicat de presă, o premieră mondială că a reușit, pentru prima dată în ultimii zece ani, să repare o locomotivă diesel pe cont propriu. Este vorba despre venerabila ЧМЭ3-4952, o locomotivă de colecție sovietică, care a primit o a doua tinerețe chiar în atelierele întreprinderii de stat.

„Un moment de referință”, spune CFM, referindu-se la faptul că în sfârșit au avut bani, oameni și piese pentru o reparație capitală – o combinație rară în istoria recentă a infrastructurii moldovenești. S-au reparat motoare, s-a șlefuit arborele cotit (ceva ce, potrivit anunțului oficial, nu s-a mai întâmplat din epoca agricol-industrială – adică 1991), iar inginerii, electricienii și mecanicii au fost felicitați pentru faptul că, de data asta, locomotiva nu a fost trimisă în Ucraina, România sau direct la fier vechi.

Până acum, astfel de intervenții erau considerate imposibile, din motive ce țineau de lipsă de bani, de piese sau pur și simplu de voință. Acum însă, se deschide o nouă eră – una în care poate, cu puțin noroc și vreo încă zece ani, vom reuși să reparăm și următoarea locomotivă din muzeul viu al căii ferate moldovenești.

CFM promite că această reparație nu e doar un accident fericit, ci începutul unei „modernizări”, cuvânt care în transportul feroviar moldovenesc înseamnă de obicei că ceva vechi a fost vopsit cu o culoare nouă.

„Acum avem autonomie tehnică”, anunță întreprinderea, într-o explozie de optimism mecanic. Între timp, călătorii așteaptă încă trenul Chișinău–Iași care întârzie pentru că… locomotiva recent reparată a avut nevoie de o reajustare de urgență.

Glorie locomotivelor vechi și celor care le mai pot da o viață!