67 de miliarde de euro s-au investit anul trecut în protecția mediului la nivelul UE

În 2023, țările UE au investit aproximativ 67 de miliarde de euro în active esențiale pentru furnizarea de servicii de protecție a mediului, estimează Eurostat.

Acestea au inclus stații de epurare a apelor uzate, vehicule pentru transportul deșeurilor, achiziții de terenuri pentru a crea rezervații naturală sau echipamente mai ecologice pentru producție.

Aproximativ 40 de miliarde de euro (60% din totalul investițiilor în protecția mediului) au fost cheltuite de corporații, atât furnizorii specializați în servicii de protecție a mediului (de exemplu, companii private care se ocupă cu colectarea și procesarea deșeurilor și cu canalizare), cât și de corporații care achiziționează tehnologii și echipamente care reduc presiunile asupra mediului care decurg din procesul lor de producție. Administrațiile publice și sectorul non-profit au reprezentat restul de 40% din investiții.

Cea mai mare sumă investită a fost legată de serviciile de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor. În 2023, acestea au reprezentat 41,6%, respectiv 26,6% din totalul investițiilor pentru protecția mediului.

Protecția aerului a reprezentat 10,4% din investițiile pentru protecția mediului. Administrația generală de mediu, cercetarea și dezvoltarea și protecția împotriva radiațiilor au reprezentat 8,4%. Biodiversitatea și protecția peisajului au reprezentat 6,4%; protecția solului și a apelor subterane 5,6% și reducerea zgomotului restul de 1,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.