67 de miliarde de euro s-au investit anul trecut în protecția mediului la nivelul UE

În 2023, țările UE au investit aproximativ 67 de miliarde de euro în active esențiale pentru furnizarea de servicii de protecție a mediului, estimează Eurostat.

Acestea au inclus stații de epurare a apelor uzate, vehicule pentru transportul deșeurilor, achiziții de terenuri pentru a crea rezervații naturală sau echipamente mai ecologice pentru producție.

Aproximativ 40 de miliarde de euro (60% din totalul investițiilor în protecția mediului) au fost cheltuite de corporații, atât furnizorii specializați în servicii de protecție a mediului (de exemplu, companii private care se ocupă cu colectarea și procesarea deșeurilor și cu canalizare), cât și de corporații care achiziționează tehnologii și echipamente care reduc presiunile asupra mediului care decurg din procesul lor de producție. Administrațiile publice și sectorul non-profit au reprezentat restul de 40% din investiții.

Cea mai mare sumă investită a fost legată de serviciile de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor. În 2023, acestea au reprezentat 41,6%, respectiv 26,6% din totalul investițiilor pentru protecția mediului.

Protecția aerului a reprezentat 10,4% din investițiile pentru protecția mediului. Administrația generală de mediu, cercetarea și dezvoltarea și protecția împotriva radiațiilor au reprezentat 8,4%. Biodiversitatea și protecția peisajului au reprezentat 6,4%; protecția solului și a apelor subterane 5,6% și reducerea zgomotului restul de 1,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.