67 de miliarde de euro s-au investit anul trecut în protecția mediului la nivelul UE

În 2023, țările UE au investit aproximativ 67 de miliarde de euro în active esențiale pentru furnizarea de servicii de protecție a mediului, estimează Eurostat.

Acestea au inclus stații de epurare a apelor uzate, vehicule pentru transportul deșeurilor, achiziții de terenuri pentru a crea rezervații naturală sau echipamente mai ecologice pentru producție.

Aproximativ 40 de miliarde de euro (60% din totalul investițiilor în protecția mediului) au fost cheltuite de corporații, atât furnizorii specializați în servicii de protecție a mediului (de exemplu, companii private care se ocupă cu colectarea și procesarea deșeurilor și cu canalizare), cât și de corporații care achiziționează tehnologii și echipamente care reduc presiunile asupra mediului care decurg din procesul lor de producție. Administrațiile publice și sectorul non-profit au reprezentat restul de 40% din investiții.

Cea mai mare sumă investită a fost legată de serviciile de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor. În 2023, acestea au reprezentat 41,6%, respectiv 26,6% din totalul investițiilor pentru protecția mediului.

Protecția aerului a reprezentat 10,4% din investițiile pentru protecția mediului. Administrația generală de mediu, cercetarea și dezvoltarea și protecția împotriva radiațiilor au reprezentat 8,4%. Biodiversitatea și protecția peisajului au reprezentat 6,4%; protecția solului și a apelor subterane 5,6% și reducerea zgomotului restul de 1,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.