Ungaria sfidează tendințele UE: vizele de aur revin în prim-plan

11 Nov. 2024, 17:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2024, 17:12 // Actual //  Ursu Victor

Obținerea dreptului de a trăi și lucra într-o altă țară poate fi un proces lung și dificil, dar pentru cei cu resurse financiare, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Vizele de aur oferă oportunitatea celor bogați de a „cumpăra” dreptul de rezidență, uneori fără a fi necesar să locuiască efectiv în țara respectivă.

În ultimii ani, vizele de aur au câștigat popularitate în Uniunea Europeană, pe măsură ce oamenii caută să se mute din țări afectate de instabilitate politică și socială, precum Brexit-ul, care a limitat drepturile și siguranța acestora. În special, cu mediu politic și social tot mai instabil în Statele Unite, numărul cererilor pentru vizele de aur din partea americanilor a fost prognozat să crească, notează euronews.

Cu toate acestea, în întreaga Europă, vizele de aur au început să fie treptat eliminate. Spania a adoptat recent măsuri pentru a închide calea obținerii vizelor de aur prin investiții imobiliare, iar interdicția ar putea intra în vigoare până în ianuarie 2025. În octombrie 2023, Portugalia a eliminat investițiile imobiliare ca bază pentru cererile de vize de aur, încercând astfel să reducă speculațiile imobiliare.

O mișcare similară a fost făcută și de Olanda, care a pus capăt schemei de vize de aur în ianuarie 2024. În contrast cu această tendință, Ungaria a decis să reintroducă programul de vize de aur, oferind posibilitatea de a aplica pentru rezidență începând cu luna octombrie 2024.

Aceste scheme de rezidență prin investiții, cunoscute și sub denumirea de „vize de aur”, permit persoanelor să obțină permis de ședere într-o țară prin cumpărarea unei locuințe, realizarea unei investiții semnificative sau efectuarea unei donații. În cazul țărilor din Uniunea Europeană, acest lucru înseamnă și accesul la multe dintre beneficiile de a fi rezident în blocul comunitar, inclusiv libertatea de mișcare între state.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de aceste scheme, având în vedere posibile riscuri pentru securitate și transparență, în special în urma războiului din Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că aceste programe pot fi o oportunitate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală.

În timp ce alte state europene au eliminat sau planifică să elimine vizele de aur, Ungaria a ales să urmeze o cale diferită, reintroducându-le prin programul său „Guest Investor Program”, care oferă mai multe rute pentru obținerea rezidenței, inclusiv prin investiții imobiliare sau donații către instituțiile educaționale.

Programul, care include și opțiuni pentru membrii familiei aplicantului, oferă și acces fără viză în zona Schengen. Ungaria speră că va atrage noi investitori internaționali prin acest program, în ciuda preocupărilor ridicate de alte state UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.