Banca Națională a Moldovei a pierdut 210 milioane USD din rezerve. Care este cauza

Sugerează un titlu captivant pentru această știre Activele oficiale de rezervă au însumat 3,435 milioane de dolari în data de 15 noiembrie, cu 210 10 milioane de dolari mai puțin față de acum o lună. Doar într-o săptămână, în perioada 8-15 noiembrie rezervele valutare s-au comprimat cu 122 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plasamentele în valori mobilare ale BNM au însumat 4,7 miliarde de dolari, în băncile centrale – 276,7 milioane de dolari, bănci cu oficiile în străinătate – 395,8 milioane de dolari.

La sfârșitul lunii septembrie, aurul monetar al BNM valutar – 6,2 milioane de dolari.

Anterior, BNM spunea că reducerea rezervelor valutare din luna octombrie s-a datorat deprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA. Or, moneda americană a contiuat să se aprecieze după câștigarea alegerilor prezidențiale de cître Donald Trump.

În anul 2023, rezervele valutare ale BNM au crescut cu 978,97 milioane de dolari (+21,9%) – până la 5,453 miliarde de dolari la 29 decembrie față de 4,474 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.