România va ajunge cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, cu Neptun Deep ca motor al creșterii

12 Dec. 2024, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Dec. 2024, 10:34 // Actual //  Ursu Victor

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană începând cu anul 2027, datorită proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut miercuri seară, în exclusivitate la Antena 3 CNN, de Cristina Verchere, CEO OMV Petrom. Aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului, estimând că statul român va beneficia de aproximativ 20 de miliarde de euro pe durata de viață a producției.

Cristina Verchere a detaliat progresul lucrărilor, menționând că deja au început construcția platformei de foraj în Indonezia și Italia, iar instalația de foraj Transocean Barents a ajuns la Constanța. Activitatea de foraj va începe în 2025, iar în 2027 se preconizează să se înregistreze prima producție de gaz.

„Neptun Deep va deveni o sursă vitală de securitate energetică pentru România, asigurând independența țării în aprovizionarea cu energie. Este un proiect economic important, care va pune România pe harta energetică a Europei”, a afirmat Verchere. Proiectul va adăuga un impact semnificativ economiei românești, având un rol esențial în diversificarea surselor de energie ale țării.

Verchere a subliniat și mândria echipei care lucrează la acest proiect de amploare, caracterizându-l ca un început al unei noi ere în sectorul energetic românesc. Producția de gaz din Neptun Deep va contribui la consolidarea poziției României ca actor energetic important în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.