Noua platformă a Băncii Centrale a Rusiei! Cum vei putea fi etichetat drept infractor financiar fără avertisment

Banca Centrală a Rusiei (CBR) lucrează la dezvoltarea unei platforme care va transmite informații către instituțiile financiare despre tranzacțiile suspecte realizate de persoane fizice, a declarat pentru RBC șeful Serviciului de Monitorizare Financiară și Control Valutar al CBR, Bogdan Șablia. Conform planurilor, acest serviciu va ajuta la identificarea „dropped-urilor” – persoane implicate în scheme de spălare ilegală de bani, cum ar fi oferirea cardurilor personale pentru tranzacții cu site-uri de droguri, cazinouri online, schimburi de criptomonede sau site-uri piratate.

În prezent, CBR poate transmite informații despre tranzacțiile suspecte doar băncii la care clientul este abonat. Noul sistem va permite partajarea acestora cu toate instituțiile financiare. Șablia a menționat că, pe baza informațiilor primite, băncile vor putea bloca cardurile și refuza deschiderea de conturi. Scopul acestui sistem este de a face utilizarea băncilor în schemele cu „dropped-urile” cât mai greu de realizat și economic neavantajoasă pentru afacerea ilegală.

În plus, persoanele incluse în baza de date a „dropped-urilor” ar putea fi investigate de autoritățile de aplicare a legii. Decizia finală privind un client va rămâne la latitudinea băncii care îl deservește. Cu toate acestea, dacă o bancă continuă să ofere servicii unui potențial „dropped”, după ce a primit informații despre acest lucru, CBR va investiga motivul pentru care a fost luată această decizie. „Dacă explicațiile sunt bine fundamentate, aceasta va fi un semnal pentru noi să verificăm din nou și să ajustăm algoritmii. Dacă observăm că banca nu utilizează informațiile din baza de date, iar prin acele carduri continuă să se efectueze operațiuni suspecte, atunci înseamnă că respectivul sistem de compliance nu este eficient”, a explicat Șablia.

În general, băncile susțin ideea creării unui sistem unic de informare despre tranzacțiile suspecte, conform răspunsurilor venite din partea unor instituții financiare importante precum Sberbank, VTB, Poșta Bank și Zenit Bank. Acest sistem ar fi deosebit de util pentru băncile mai mici, care au dificultăți în identificarea „dropped-urilor”. Cu toate acestea, participanții pe piață subliniază că, odată implementat noul sistem, ar putea exista riscul ca și clienții băncilor de bună-credință să fie suspectați de implicare în operațiuni ilegale, motiv pentru care este necesară crearea unui mecanism de reabilitare a acestora. „Este important să se ia în considerare situațiile în care persoanele sunt incluse eronat în această listă, sau din cauza unor acțiuni necugetate, cum ar fi începutul unei activități financiare independente”, a declarat Igor Dobrovolțev, șeful departamentului de monitorizare a incidentelor la Promsvyazbank (PSB).

În luna noiembrie, Banca Centrală a Rusiei a raportat primirea a mai mult de 140.000 de plângeri din partea cetățenilor care s-au confruntat cu blocarea serviciilor bancare din cauza includerii în baza de date a tranzacțiilor și conturilor suspecte. În primele nouă luni din 2024, 5.700 de clienți au solicitat ca numele lor să fie eliminate din lista neagră, de două ori mai multe față de aceeași perioadă din 2023, când numărul acestora era de 2.900. Majoritatea celor care au apelat au primit refuzuri, deoarece băncile au confirmat existența semnelor de fraudă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #platforma #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o dinamică interesantă în importul echipamentelor pentru irigații în ultimii cinci ani, ceea ce reflectă dezvoltarea continuă a sectorului agricol și dorința de a adopta tehnologii moderne. În acest articol, vom analiza atât schimbările în cantitatea, cât și în valoarea importurilor pentru a evidenția tendințele cheie și perspectivele viitoare, constată Iurie Rija de la Agroceriale.

Echipamentele au fost clasificate în 16 categorii, însă doar 7 dintre acestea reprezintă majoritatea importurilor (99,04% din cantitate și 95,88% din valoare). Deși aceste categorii se intersectează în ceea ce privește indicatorii cantitativi și valorici, ele au clasificări diferite.

Importurile de echipamente pentru irigații în Republica Moldova au fluctuat semnificativ în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 au fost importate 9.573 de unități, în 2021 acest număr s-a dublat, ajungând la 17.779 de unități. Cu toate acestea, în anii următori, volumul livrărilor a scăzut considerabil:

2022: 10.664 de unități
2023: 7.943 de unități
2024: 6.079 de unități

„În ciuda creșterii semnificative a importurilor din 2021, în 2024 importul a scăzut din nou, revenind la nivelurile din 2020. Această tendință poate semnala o scădere a cererii pentru echipamente noi sau finalizarea unor proiecte mari care necesitau un număr mare de echipamente. Totuși, scăderea generală a importurilor poate sugera și stabilizarea pieței și trecerea la utilizarea mai rațională și eficientă a tehnologiilor existente”, spune Rija.

În ultimele cinci ani, valoarea echipamentelor pentru irigații a scăzut semnificativ, în ciuda unor livrări relativ stabile în anumite perioade:

2020: 196,05 milioane de lei
2021: 187,79 milioane de lei
2022: 140,03 milioane de lei
2023: 106,62 milioane de lei
2024: 100,5 milioane de lei

„Cea mai mare valoare a importurilor a fost înregistrată în 2020, când volumul total a depășit 200 milioane de lei. În anii următori, s-a observat o scădere evidentă, iar în 2024 valoarea echipamentelor importate a scăzut aproape cu 50% față de vârful din 2020. Această reducere a valorii poate fi explicată atât prin scăderea prețurilor echipamentelor, cât și prin trecerea la tehnologii mai economice și durabile, ceea ce a dus la o reducere a necesității de achiziții”, a punctat Rija.

Importurile au fost distribuite în principalele 7 categorii de echipamente care reprezintă 99,04% din cantitatea totală și 95,88% din valoarea totală:

Dispozitive și echipamente mecanice pentru irigare și pulverizare: Acestea reprezintă 51,01% din totalul livrărilor, echivalând cu 26.547 de unități importate în ultimii 5 ani. În 2020, au fost importate 6.065 de unități, dar importurile au scăzut treptat, ajungând la 913 unități în 2024. Aceste echipamente sunt relativ ieftine, ceea ce explică ponderea lor mare în cantitate, dar mai mică în valoare (5,66%).

Echipamente de irigare și componente pentru agricultură: Acestea reprezintă 23,85% din cantitate și 26,51% din valoare. În 2020, au fost importate 1.196 de unități, iar în 2021 importurile au crescut semnificativ la 3.690 de unități. În 2024, importurile au scăzut la 1.471 de unități. Valoarea acestor echipamente a fluctuat, scăzând de la 53,7 milioane de lei în 2020 la 7,17 milioane de lei în 2024.

„Sprayere și pulverizatoare: Acestea reprezintă 19,29% din cantitatea totală importată. În 2020, au fost importate 1.739 de unități, iar în 2024 numărul acestora a crescut la 3.422 de unități, ceea ce sugerează un interes în creștere pentru acest tip de echipament. Valoarea acestor echipamente reprezintă 5,96% din total. Sisteme și mașini de irigare: Deși aceste echipamente reprezintă doar 1,64% din cantitatea totală, ele constituie 49,83% din valoarea importurilor. În 2020, valoarea importurilor a fost de 86,87 milioane de lei, iar în 2024 aceasta a scăzut la 57,89 milioane de lei”, se mai arată în analiza lui Rija.

Piese de schimb pentru sisteme de irigație: Acestea constituie 1,36% din totalul unităților importate, dar doar 3,71% din valoare. În 2024, au fost importate doar 19 unități, indicând o reducere a cererii pentru componente suplimentare, probabil datorită îmbunătățirii durabilității echipamentelor.
Pe lângă aceste categorii, importurile au variat semnificativ între țările furnizoare. Cele mai mari importuri au venit din 30 de țări, dintre care 10 au furnizat 99% din cantitatea totală și 95% din valoarea totală. Principalele țări furnizoare sunt:

România a fost principalul furnizor, cu 28.462 de unități importate între 2020 și 2024, reprezentând 55% din importuri. România rămâne lider datorită proximității geografice și a calității produselor.

Germania a livrat 10.574 de unități, adică 20% din importuri. În 2024, importurile din Germania au scăzut ușor la 1.764 de unități.
Ucraina a contribuit cu 5.200 de unități (10% din total). Importurile din Ucraina au crescut semnificativ din 2020, de la 325 de unități la 1.058 în 2024.
Polonia a furnizat 4.611 unități (9% din total), cu un vârf în 2023 de 1.409 unități.

În ceea ce privește companiile importatoare, 282 de firme au participat la importul echipamentelor pentru irigații în perioada 2020-2024, dar primele 15 companii au reprezentat 88% din cantitate și 62% din valoare. Analiza costurilor importurilor arată o concentrare mare a pieței între câțiva furnizori majori, iar celelalte companii ocupă cote mult mai mici. Acest fapt subliniază diferențele semnificative între tipurile de echipamente importate și strategia de diversificare a surselor de aprovizionare pe piața moldoveană.

Liderul printre importatori este compania EUROPLANT (companie controlat de Radu Grosu care este lider la importul de cartofi în Republica Moldova), care deține în mod constant o poziție dominantă, asigurând aproximativ 34% din valoarea totală a livrărilor – o cifră impresionantă care confirmă poziția sa puternică pe piață. În 2020, compania a livrat echipamente în valoare de 29 de milioane de lei și a continuat să crească volumele, atingând 28,8 milioane de lei în 2022. În ciuda unor fluctuații ușoare în 2024 (21,34 milioane de lei), EUROPLANT rămâne un furnizor de încredere și important de echipamente pentru irigații, ceea ce confirmă nivelul înalt de încredere din partea producătorilor agricoli din Moldova.

Al doilea cel mai mare importator, AGROMEHANIZM (companie înregistrată în regiunea stângă a Nistrului, dar care nu-și publică acționarii), contribuie cu aproximativ 16% la valoarea totală a importurilor, subliniind și mai mult importanța sa pe piață. În mod deosebit, creșterea bruscă a livrărilor în 2023, când compania a crescut volumele la 34 de milioane de lei, a fost urmată de o scădere în 2024. Acest lucru poate indica fluctuații sezoniere sau schimbări în strategia de piață a companiei, dar, în ciuda acestora, AGROMEHANIZM rămâne unul dintre liderii segmentului.

Un alt jucător important este AGROFORTA-M, care contribuie cu 4% la volumul total al importurilor. Compania a fost activă în primii ani, asigurând livrări semnificative în perioada 2020-2021, dar în ultimii doi ani activitatea sa a scăzut oarecum. Cu toate acestea, contribuția sa pe piață rămâne notabilă.

Alte companii, care import utilaje pentru irigare sunt: LENDER AGROPRIM și AGROPROFI-TECH, dețin cote mai mici (câte 3% fiecare), AGROMIR, EvroRostAgro, TRUJENIC și ROSTAN PLUS, care asigură livrări de 2-3% din volumul total, TRUJENIC, FICS, VITALITIFRUCT-GRUP, FA EXPEDITIA-AGRO.

„În ansamblu, analiza a arătat că piața de echipamente pentru irigații din Moldova rămâne destul de deschisă pentru jucători mici și mijlocii. Grupul de companii denumit „Alte companii” a constituit 23% din volumul total al importurilor, ceea ce confirmă existența unui număr mare de companii mici care activează activ pe piață. Acest lucru sugerează oportunități de diversificare și creștere pentru furnizorii mai puțin mari, care pot să-și ocupe nișa și să creeze concurență pentru jucătorii dominanți”, conchide Rija.