Noua platformă a Băncii Centrale a Rusiei! Cum vei putea fi etichetat drept infractor financiar fără avertisment

25 Dec. 2024, 13:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Dec. 2024, 13:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei (CBR) lucrează la dezvoltarea unei platforme care va transmite informații către instituțiile financiare despre tranzacțiile suspecte realizate de persoane fizice, a declarat pentru RBC șeful Serviciului de Monitorizare Financiară și Control Valutar al CBR, Bogdan Șablia. Conform planurilor, acest serviciu va ajuta la identificarea „dropped-urilor” – persoane implicate în scheme de spălare ilegală de bani, cum ar fi oferirea cardurilor personale pentru tranzacții cu site-uri de droguri, cazinouri online, schimburi de criptomonede sau site-uri piratate.

În prezent, CBR poate transmite informații despre tranzacțiile suspecte doar băncii la care clientul este abonat. Noul sistem va permite partajarea acestora cu toate instituțiile financiare. Șablia a menționat că, pe baza informațiilor primite, băncile vor putea bloca cardurile și refuza deschiderea de conturi. Scopul acestui sistem este de a face utilizarea băncilor în schemele cu „dropped-urile” cât mai greu de realizat și economic neavantajoasă pentru afacerea ilegală.

În plus, persoanele incluse în baza de date a „dropped-urilor” ar putea fi investigate de autoritățile de aplicare a legii. Decizia finală privind un client va rămâne la latitudinea băncii care îl deservește. Cu toate acestea, dacă o bancă continuă să ofere servicii unui potențial „dropped”, după ce a primit informații despre acest lucru, CBR va investiga motivul pentru care a fost luată această decizie. „Dacă explicațiile sunt bine fundamentate, aceasta va fi un semnal pentru noi să verificăm din nou și să ajustăm algoritmii. Dacă observăm că banca nu utilizează informațiile din baza de date, iar prin acele carduri continuă să se efectueze operațiuni suspecte, atunci înseamnă că respectivul sistem de compliance nu este eficient”, a explicat Șablia.

În general, băncile susțin ideea creării unui sistem unic de informare despre tranzacțiile suspecte, conform răspunsurilor venite din partea unor instituții financiare importante precum Sberbank, VTB, Poșta Bank și Zenit Bank. Acest sistem ar fi deosebit de util pentru băncile mai mici, care au dificultăți în identificarea „dropped-urilor”. Cu toate acestea, participanții pe piață subliniază că, odată implementat noul sistem, ar putea exista riscul ca și clienții băncilor de bună-credință să fie suspectați de implicare în operațiuni ilegale, motiv pentru care este necesară crearea unui mecanism de reabilitare a acestora. „Este important să se ia în considerare situațiile în care persoanele sunt incluse eronat în această listă, sau din cauza unor acțiuni necugetate, cum ar fi începutul unei activități financiare independente”, a declarat Igor Dobrovolțev, șeful departamentului de monitorizare a incidentelor la Promsvyazbank (PSB).

În luna noiembrie, Banca Centrală a Rusiei a raportat primirea a mai mult de 140.000 de plângeri din partea cetățenilor care s-au confruntat cu blocarea serviciilor bancare din cauza includerii în baza de date a tranzacțiilor și conturilor suspecte. În primele nouă luni din 2024, 5.700 de clienți au solicitat ca numele lor să fie eliminate din lista neagră, de două ori mai multe față de aceeași perioadă din 2023, când numărul acestora era de 2.900. Majoritatea celor care au apelat au primit refuzuri, deoarece băncile au confirmat existența semnelor de fraudă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.