Facebook lansează primul său smartwatch. Când va fi disponibil și cât va costa

10 Iun. 2021, 17:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
10 Iun. 2021, 17:25 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Facebook urmează să lanseze în vara anului 2022 primul ceas inteligent. Ceasul va avea un afișaj și două camere care pot fi detașate pentru a face fotografii și video-uri la fel ca de pe un smartphone sau de pe o cameră GoPro.

Ceasul va fi dotat cu două camere. Una, de 1080p, va putea fi folosită doar pentru comunicare video. Cealaltă, din spatele ceasului va fi folosită pentru fotografii şi filmări.

La momen, compania lui Mark Zuckerberg este în discuții cu operatorii de telefonie mobilă din SUA pentru a echipa ceasul cu conectivitate LTE, iar produsul va fi disponibil în trei culori: alb, negru și auriu. Iterațiile ulterioare ale ceasului inteligent Facebook ar putea fi, de asemenea, capabil să se sincronizeze cu viitorii ochelari inteligenți AR ai companiei.

Conținutul de pe acest smartwatch ar putea fi apoi distribuit pe Facebook și pe Instagram, precum și pe alte aplicații deținute de companie. Angajații Facebook au spus că ceasul ar putea costa în jur de 400 de dolari, scrie The Verge. Totuși, acesta nu este un preț fix, acesta ar putea să se schimbe.

Facebook a cheltuit aproximativ 1 miliard de dolari pentru a dezvolta prima iterație a ceasului inteligent din 2019, au declarat mai multe surse pentru mass-media. Facebook a refuzat, însă, să comenteze pe marginea bugetului alocat pentru acest smartphone.

Odată cu lansarea ceasului inteligent, Facebook intră în competiție directă cu Apple pe piața de smartphone-uri. În primul trimestru al anului 2020, Apple a fost liderul global al pieței smartwatch-urilor, cu o cotă de piață de 55%.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.