Facebook lansează primul său smartwatch. Când va fi disponibil și cât va costa

Facebook urmează să lanseze în vara anului 2022 primul ceas inteligent. Ceasul va avea un afișaj și două camere care pot fi detașate pentru a face fotografii și video-uri la fel ca de pe un smartphone sau de pe o cameră GoPro.

Ceasul va fi dotat cu două camere. Una, de 1080p, va putea fi folosită doar pentru comunicare video. Cealaltă, din spatele ceasului va fi folosită pentru fotografii şi filmări.

La momen, compania lui Mark Zuckerberg este în discuții cu operatorii de telefonie mobilă din SUA pentru a echipa ceasul cu conectivitate LTE, iar produsul va fi disponibil în trei culori: alb, negru și auriu. Iterațiile ulterioare ale ceasului inteligent Facebook ar putea fi, de asemenea, capabil să se sincronizeze cu viitorii ochelari inteligenți AR ai companiei.

Conținutul de pe acest smartwatch ar putea fi apoi distribuit pe Facebook și pe Instagram, precum și pe alte aplicații deținute de companie. Angajații Facebook au spus că ceasul ar putea costa în jur de 400 de dolari, scrie The Verge. Totuși, acesta nu este un preț fix, acesta ar putea să se schimbe.

Facebook a cheltuit aproximativ 1 miliard de dolari pentru a dezvolta prima iterație a ceasului inteligent din 2019, au declarat mai multe surse pentru mass-media. Facebook a refuzat, însă, să comenteze pe marginea bugetului alocat pentru acest smartphone.

Odată cu lansarea ceasului inteligent, Facebook intră în competiție directă cu Apple pe piața de smartphone-uri. În primul trimestru al anului 2020, Apple a fost liderul global al pieței smartwatch-urilor, cu o cotă de piață de 55%.

#smartwatch #lansare #pret #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.