Floarea-soarelui sparge recorduri! Cum vânzarea ca materie primă surclasează profitabilitatea uleiului procesat

Sezonul agricol 2024-2025 aduce o performanță impresionantă pentru exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova, care au înregistrat un volum record de 607,7 mii tone în întregul an 2024. Potrivit analizei lui Iurie Rija, expert la Asociația Agroceriale, această performanță depășește cu mult recordurile anterioare – 300,5 mii tone în 2023 și 461,1 mii tone în 2022. Creșterea cantităților exportate este însoțită și de o majorare semnificativă a prețurilor, cu un preț mediu de 10,57 lei/kg pentru perioada iulie-decembrie 2024, cu 43% mai mare decât în 2023, constată în analzia sa Iurie Rija de la Agroceriale.

Aceste creșteri se evidențiază în mod deosebit în luna decembrie 2024, când prețul mediu de export a atins 11,63 lei/kg, cu 45% mai mult față de aceeași lună a anului anterior. Totuși, deși 2024 a înregistrat o redresare a prețurilor față de 2023, acestea rămân inferioare nivelului record din 2022, când prețul mediu anual a fost de 14,06 lei/kg.

În ciuda succesului pe termen scurt, Iurie Rija atrage atenția asupra riscurilor de sustenabilitate pe termen lung. Exportarea unui volum mare de floarea-soarelui ca materie primă, fără a maximiza procesarea locală, reduce potențialul de a genera valoare adăugată în țară. În acest context, Republica Moldova trebuie să își optimizeze strategiile de export și să investească în infrastructură și tehnologii care să susțină procesarea internă și să crească competitivitatea pe piețele internaționale.

Pe termen lung, volatilitatea piețelor internaționale și fluctuațiile prețurilor vor reprezenta factori determinanți pentru viitorul sectorului agricol din Moldova. Este esențial ca autoritățile și producătorii să se concentreze pe dezvoltarea unei industrii sustenabile și inovative, care să contribuie la consolidarea economiei naționale.

#floarea soarelui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ultimii ani au avut o serie dde tragedii aviatice, în care avioane civile au fost doborâte sau s-au prăbușit în circumstanțe misterioase. De la accidentul tragic al președintelui polonez Lech Kaczyński în 2010, la catastrofa Malaysia Airlines MH17 din 2014 și până la evenimentele recente cu prăbușirea avionului companiei din Azerbaidjan. Rusia a fost adesea implicată în mod controversat în aceste incidente. Aceste tragedii au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea și motivele din spatele acestor incidente.

1. Prăbușirea avionului AZAL în Kazahstan (25 decembrie 2024)
Un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL), care efectua zborul J28243 de la Baku la Groznîi, a încercat o aterizare forțată după ce i s-a refuzat permisiunea de aterizare în Groznîi și Mahacikala. Aeronava s-a prăbușit la câțiva kilometri de aeroportul Aktau, explodând și luând foc. Din cei aflați la bord, cel puțin 29 de pasageri au supraviețuit, fiind găsiți în partea din spate a avionului.

2. Accidentul avionului lui Evgheni Prigojin (23 august 2024)
Un avion privat Embraer Legacy, asociat liderului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea Tver din Rusia. Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit. Aeronava, care zbura pe ruta Moscova-Sankt Petersburg, a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă, conform informațiilor preliminare. Accidentul a ridicat suspiciuni privind o posibilă eliminare deliberată a lui Prigojin.

3. Zborul MH17 al Malaysia Airlines (17 iulie 2014)
Un avion Boeing 777, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra regiunii Donbas, Ucraina. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit.
Ancheta internațională a stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk lansată dintr-o zonă controlată de separatiști pro-ruși. Sistemul de rachete ar fi fost transportat din Rusia și ulterior returnat. Moscova neagă implicarea și susține că racheta aparținea unei unități ucrainene.

4. Prăbușirea avionului prezidențial polonez la Smolensk (10 aprilie 2010)
Un avion Tupolev Tu-154, care îl transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczyński, și alți oficiali polonezi, s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia. Aeronava avea la bord 96 de persoane, inclusiv 88 de pasageri și opt membri ai echipajului, care se îndreptau spre o ceremonie comemorativă în Katyn, dedicată ofițerilor polonezi executați în 1940. Avionul s-a prăbușit la doar 300 de metri de pista de aterizare, într-o zonă împădurită. În 2016, Polonia a redeschis ancheta, concluzionând că aeronava a fost distrusă în aer, în urma mai multor explozii la bord.