Băncile domină, cămătarii nu dispar. Unde merg moldovenii după împrumuturi?

Economistul Veaceslav Ioniță a anunțat că, în octombrie 2024, datoria totală a populației Republicii Moldova a trecut pentru prima dată pragul de 50 de miliarde lei, iar în prezent aceasta depășește 52 de miliarde lei. În comparație cu anul 2023, moldovenii au contractat împrumuturi suplimentare de peste 10 miliarde lei, ceea ce indică o creștere semnificativă a utilizării creditelor.

Băncile comerciale sunt sursa principală, cu peste 33 de miliarde lei împrumutate. Dobânzile mai mici și ofertele atractive au convins majoritatea să aleagă această opțiune.

O altă sursă de unde se creditează moldovenii sunt companiile de microfinanțare. Datorii de 10 miliarde lei, atrase de rapiditatea și accesibilitatea serviciilor, în ciuda dobânzilor mai mari.

Rudele și prietenii – moldovenii au împrumutat 5,5 miliarde lei de la apropiați, confirmând importanța relațiilor personale ca sursă de finanțare.
Cămătarii:Aproximativ 1,5 miliarde lei provin din această practică, deși dobânzile extrem de mari rămân un risc major.

Asociațiile de economii și împrumuturi – active în mediul rural, au oferit împrumuturi în valoare de 1 miliard lei.

Leasingul – moldovenii au apelat la leasing pentru mașini și alte bunuri, acumulând datorii de aproximativ 1 miliard lei.

Ioniță spune că gradul de îndatorare al moldovenilor este de 14,5% din PIB, cea mai mare valoare din istoria țării. Totuși, este sub media regiunii (15-20% din PIB) și de 4 ori mai mic decât media Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului european a coborât miercuri dimineață la 62 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, apropiat de normalitatea pre-pandemică. Scăderea accentuată, de aproximativ 15% într-o singură lună, reflectă temerile crescânde privind o încetinire a economiei mondiale.

Este a treia zi consecutivă de ieftinire, pe fondul unui climat economic tot mai pesimist. Previziunile negative privind creșterea economică globală implică automat o cerere mai redusă de energie, ceea ce trage în jos și cotațiile petrolului. Analiștii avertizează că această scădere de -15% ar putea deveni cea mai abruptă lunară din noiembrie 2021, potrivit Tradingeconomics.

În centrul acestor turbulențe se află tensiunile comerciale tot mai dure dintre Statele Unite și China. Războiul tarifar declanșat de fostul președinte american Donald Trump afectează grav cele două economii – și totodată cei mai mari consumatori de petrol din lume – punând presiune pe cererea globală de energie.

În ciuda acestei tendințe descendente, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi (OPEC+), inclusiv Rusia, urmează să se reunească pe 5 mai pentru a discuta o posibilă majorare a producției. Decizia pare surprinzătoare, mai ales în contextul în care stocurile de petrol ale SUA au crescut de aproape zece ori peste estimările analiștilor.

O eventuală decizie a OPEC+ de a mări producția ar putea adânci dezechilibrul de pe piață, accentuând presiunea asupra prețurilor în lunile următoare.