Donald Trump: Povestea incredibilă a ascensiunii de la imobiliare la politica americană

20 Ian. 2025, 05:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2025, 05:42 // Actual //  Ursu Victor

La 78 de ani, Donald Trump revine la Casa Albă, marcând o întoarcere politică spectaculoasă care îl consolidează ca una dintre cele mai controversate și influente figuri din istoria modernă a Statelor Unite.

Deși cunoscut inițial ca mogul imobiliar și star de televiziune, Trump a captivat lumea politică printr-un stil neconvențional, o campanie agresivă și o prezență mediatică inconfundabilă. Drumul său către președinția SUA și revenirea sa triumfală în 2025 reprezintă o călătorie marcată de succese, scandaluri și determinare feroce.

Donald Trump, al patrulea copil al magnatului Fred Trump, a preluat controlul afacerii familiei în 1971, transformând-o într-un imperiu global. De la proiecte rezidențiale în Brooklyn, a trecut la clădiri emblematice precum Trump Tower din Manhattan.

Extinderea sa a inclus hoteluri, cazinouri și terenuri de golf în întreaga lume. În paralel, și-a construit o imagine de celebritate prin show-ul TV „The Apprentice” și apariții publice controversate.

În 2015, Trump și-a anunțat candidatura la președinție, promițând să „facă America măreață din nou.” Mesajul său populist, combinat cu atacuri la adresa imigrației și elitei politice, l-au propulsat rapid în centrul atenției.

Victoria surprinzătoare asupra lui Hillary Clinton în 2016 a marcat începutul unui mandat prezidențial tumultuos, caracterizat prin politici dure, retrageri din acorduri internaționale și controverse constante.

Președinția sa a fost marcată de două puneri sub acuzare, acuzații de coluziune cu Rusia și o gestionare controversată a pandemiei de COVID-19. Deși a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden, Trump a refuzat să accepte rezultatele, ceea ce a culminat cu asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.

După o perioadă de izolare politică, sprijinul de bază al susținătorilor săi i-a permis să își reconstruiască influența în Partidul Republican și să devină candidatul principal în cursa pentru 2024.

Victoria lui Trump din 2024 împotriva vicepreședintelui Kamala Harris, susținută de Biden, a venit pe fondul nemulțumirilor legate de inflație, imigrație și politica externă haotică a administrației democrate.

La 20 ianuarie 2025, Donald Trump va depune din nou jurământul, revenind în Biroul Oval mai hotărât ca niciodată să își impună viziunea asupra Americii și să-și consolideze locul în istorie.

Aceasta este povestea unui om care a sfidat așteptările și a redefinit politica americană într-un mod fără precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!