Moldova riscă să se transforme într-o țară de pensionari! Aproape fiecare a cincea persoană are 65 de ani sau mai mult

Conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, procesul de îmbătrânire a populației Republicii Moldova a avansat semnificativ în ultimii 10 ani. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a ajuns la 18,2% din totalul populației, în creștere considerabilă față de 11,3% înregistrat în 2014. Astfel, populația vârstnică, care numără acum 437,2 mii de persoane dintr-un număr total de 2,4 milioane de lei.

Această tendință subliniază un fenomen de îmbătrânire accelerată, care pune presiune pe sistemul de protecție socială și pe diverse sectoare ale economiei, necesitând politici publice adaptate nevoilor unei populații tot mai vârstnice.

De asemenea, analiza structurii pe grupe de vârstă evidențiază o scădere a ponderii populației tinere. Ponderea copiilor cu vârsta între 0 și 14 ani a crescut cu doar 1,2 puncte procentuale, însă cea a tinerilor între 15 și 24 de ani și a adulților între 25 și 64 de ani a scăzut semnificativ, cu 4,1 puncte procentuale față de 2014. Acest declin al populației active și tinere pune în evidență un dezechilibru dinamic între grupele de vârstă și o posibila scădere a forței de muncă.

Un alt aspect relevant este distribuția pe sexe și pe mediu de rezidență a populației vârstnice. Din totalul celor 65 de ani și peste, 61,9% sunt femei, iar 58,2% provin din mediul rural, ceea ce indică o concentrarea mai mare a acestora în zonele de la sate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#penasionari #recensamint #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.