Comerțul ilegal cu produse din tutun în Moldova a scăzut pentru prima dată din 2022

Moldova înregistrează o scădere a ponderii comerțului ilegal cu țigări. Studiul realizat de compania de cercetare IPSOS arată că, în septembrie-octombrie 2024, comerțul ilicit cu produse de tutun a constituit 9,8%, în scădere cu 1,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. Aceasta este prima scădere din 2022, când piața produselor din tutun de contrabandă și contrafăcute a crescut constant, scrie infomarket.md.

Practica internațională arată că evoluția pieței ilicite este influențată de politica fiscală: creșterea rapidă a prețurilor, pe fundalul creșterii lente a veniturilor populației și a puterii de cumpărare slabe, determină consumatorii să se îndrepte spre piața neagră în căutarea unei alternative mai accesibile a produselor sale de consum.

De exemplu, în România, în perioada 2008-2010, ca urmare a creșterii bruște a accizelor la țigări cu aproape 700%, comerțul ilegal a crescut de la 13% în 2008 la 36% în ianuarie 2010. În urma acestui fenomen, autoritățile și-au revizuit abordarea privind stabilirea accizelor.

Cel mai relevant exemplu în prezent este Franța. Conform datelor KPMG din 2023, Franța este țara cu cea mai mare piață ilicită din UE. Produsele ilicite din tutun din această țară reprezintă 47,7 % din consumul total de țigări ilicite din UE. Ca urmare, pierderile la bugetul de stat se ridică la aproximativ 7,3 miliarde de euro pe an. În același timp, Franța are cele mai mari taxe și, în consecință, cele mai mari prețuri pentru produsele din tutun: costul unui pachet de țigări ajunge la 15 euro.

În Moldova, unul dintre factorii cheie care a contribuit la reducerea pieței ilicite de tutun este schimbarea politicii fiscale. În iunie 2023, Guvernul a aprobat calendarul fiscal pentru perioada 2024-2026, care prevede o creștere moderată a accizelor la țigări de 10% pe an.

În comparație, în 2023, comerțul ilicit cu produse de tutun a atins cote record de circa 12% (11.9% în martie-aprilie 2023, 11.7% – septembrie-octombrie 2023). Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a majorării excesive a accizei. În 2023, acciza la țigarete convenționale a fost de 25%, deși Calendarul Fiscal prevedea o rată de 15%. Potrivit studiului KPMG, acest lucru a cauzat o pierdere de 23 de milioane euro la bugetul de stat în 2023, o creștere de 9 milioane euro sau cu 64% față de 2022.

În acest an, politica fiscală în Moldova este mai echilibrată, iar acest lucru a contribuit la scăderea comerțului ilegal și la creșterea veniturilor fiscale la buget. Cu toate acestea, piața rămâne supusă riscurilor. Experiența pozitivă din alte țări arată că este necesară o abordare complexă pentru a reduce în continuare comerțul ilicit și anume prin consolidarea controlului asupra canalelor de aprovizionare, sensibilizarea consumatorilor cu privire la riscurile achiziționării și consumului de produse ilicite din tutun și continuarea unei politici de creștere moderată a accizelor.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat a raportat că și-a intensificat acțiunile de control pentru combaterea comercializării ilegale a produselor de tutun. Ca rezultat, au fost întocmite 18 procese contravenționale pentru încălcarea regulilor de exploatare a echipamentelor de casă și de control, aplicându-se sancțiuni în valoare totală de 42 200 lei, la fel, au fost întocmite 12 procese contravenționale pentru comercializarea țigaretelor fără dovada originii și a provenienței lor și au fost remise spre soluționare instanțelor de judecată. De asemenea, s-au depistat 12 procese contravenționale pentru nerespectarea prevederilor despre prețul de referință al țigaretelor și au fost remise spre soluționare către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În același timp, au fost înregistrate 41 cazuri de încălcare a legislației fiscale, rezultate cu aplicarea sancțiunilor fiscale în sumă de 237 117 lei.

De asemenea, în cadrul acțiunilor întreprinse au fost ridicate 1 029 pachete de țigări, inclusiv cu semne de falsificare a timbrelor de acciz. Potrivit legislației, lipsa timbrelor la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz falsificate ori nevalabile, se sancționează cu amendă de la 25 000 la 35 000 de lei, în cazul în care contribuabilul va comercializa, transporta sau depozita astfel de mărfuri.

#comert ilegal #produse din tutun #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.