Comerțul ilegal cu produse din tutun în Moldova a scăzut pentru prima dată din 2022

28 Feb. 2025, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Feb. 2025, 16:24 // Actual //  bani.md

Moldova înregistrează o scădere a ponderii comerțului ilegal cu țigări. Studiul realizat de compania de cercetare IPSOS arată că, în septembrie-octombrie 2024, comerțul ilicit cu produse de tutun a constituit 9,8%, în scădere cu 1,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. Aceasta este prima scădere din 2022, când piața produselor din tutun de contrabandă și contrafăcute a crescut constant, scrie infomarket.md.

Practica internațională arată că evoluția pieței ilicite este influențată de politica fiscală: creșterea rapidă a prețurilor, pe fundalul creșterii lente a veniturilor populației și a puterii de cumpărare slabe, determină consumatorii să se îndrepte spre piața neagră în căutarea unei alternative mai accesibile a produselor sale de consum.

De exemplu, în România, în perioada 2008-2010, ca urmare a creșterii bruște a accizelor la țigări cu aproape 700%, comerțul ilegal a crescut de la 13% în 2008 la 36% în ianuarie 2010. În urma acestui fenomen, autoritățile și-au revizuit abordarea privind stabilirea accizelor.

Cel mai relevant exemplu în prezent este Franța. Conform datelor KPMG din 2023, Franța este țara cu cea mai mare piață ilicită din UE. Produsele ilicite din tutun din această țară reprezintă 47,7 % din consumul total de țigări ilicite din UE. Ca urmare, pierderile la bugetul de stat se ridică la aproximativ 7,3 miliarde de euro pe an. În același timp, Franța are cele mai mari taxe și, în consecință, cele mai mari prețuri pentru produsele din tutun: costul unui pachet de țigări ajunge la 15 euro.

În Moldova, unul dintre factorii cheie care a contribuit la  reducerea pieței ilicite de tutun este schimbarea politicii fiscale. În iunie 2023, Guvernul a aprobat calendarul fiscal pentru perioada 2024-2026, care prevede o creștere moderată a accizelor la țigări de 10% pe an.

În comparație, în 2023, comerțul ilicit cu produse de tutun a atins cote record de circa 12% (11.9% în martie-aprilie 2023, 11.7% – septembrie-octombrie 2023). Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a majorării excesive a accizei. În 2023, acciza la țigarete convenționale a fost de 25%, deși Calendarul Fiscal prevedea o rată de 15%. Potrivit studiului KPMG, acest lucru a cauzat o pierdere de 23 de milioane euro la bugetul de stat în 2023, o creștere de 9 milioane euro sau cu 64% față de 2022.

În acest an, politica fiscală  în Moldova este mai echilibrată, iar acest lucru a contribuit la scăderea comerțului ilegal și la creșterea veniturilor fiscale la buget. Cu toate acestea, piața rămâne supusă riscurilor. Experiența pozitivă din alte țări arată că este necesară o abordare complexă pentru a reduce în continuare comerțul ilicit și anume prin consolidarea controlului asupra canalelor de aprovizionare, sensibilizarea consumatorilor cu privire la riscurile achiziționării și consumului de produse ilicite din tutun și continuarea unei politici de creștere moderată a accizelor.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat a raportat că și-a intensificat acțiunile de control pentru combaterea comercializării ilegale a produselor de tutun. Ca rezultat, au fost întocmite 18 procese contravenționale pentru încălcarea regulilor de exploatare a echipamentelor de casă și de control, aplicându-se sancțiuni în valoare totală de 42 200 lei, la fel, au fost întocmite 12 procese contravenționale pentru comercializarea țigaretelor fără dovada originii și a provenienței lor și au fost remise spre soluționare instanțelor de judecată. De asemenea, s-au depistat 12 procese contravenționale pentru nerespectarea prevederilor despre prețul de referință al țigaretelor și au fost remise spre soluționare către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În același timp, au fost înregistrate 41 cazuri de încălcare a legislației fiscale, rezultate cu aplicarea sancțiunilor fiscale în sumă de 237 117 lei.

De asemenea, în cadrul acțiunilor întreprinse au fost ridicate 1 029 pachete de țigări, inclusiv cu semne de falsificare a timbrelor de acciz. Potrivit legislației, lipsa timbrelor la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz falsificate ori nevalabile, se sancționează cu amendă de la 25 000 la 35 000 de lei, în cazul în care contribuabilul va comercializa, transporta sau depozita astfel de mărfuri.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.