Ofensivă economică și militară: Franța cere confiscarea banilor ruși și o apărare independentă

13 Mart. 2025, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Mart. 2025, 10:29 // Actual //  Ursu Victor

Deputaţii francezi au adoptat miercuri o rezoluţie pentru creşterea sprijinului pentru Ucraina, care include un apel la confiscarea activelor ruseşti îngheţate, o măsură la care guvernul se opune.

Parlamentul francez a fost divizat pe această temă, ca şi pe cea a construirii unui sistem european de apărare şi a sprijinirii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în timpul dezbaterilor uneori aprinse, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În cele din urmă, textul a fost adoptat cu 288 de voturi pentru şi 54 împotrivă, în special cu sprijinul deputaţilor macronişti, socialişti şi ecologişti, precum şi al partidelor de dreapta Les Républicains şi Horizons.

Deputaţii din La France insoumise (LFI, extrema stângă) şi comuniştii au votat împotrivă, în timp ce extrema dreaptă Rassemblement National (RN) s-a abţinut.

Adoptarea acestui text intervine într-un moment de frământare geopolitică, marcat de accelerarea negocierilor de pace, odată cu acordul Ucrainei faţă de o propunere americană de încetare a focului cu Rusia pentru 30 de zile.

Rezoluţia are în esenţă o valoare simbolică, dar deputaţii francezi speră că le va permite să influenţeze linia guvernului. Rezoluţia invită UE, NATO şi „alte ţări aliate” să continue şi să îşi sporească sprijinul politic, economic şi militar pentru Ucraina”. De asemenea, deputaţii au modificat textul pentru a solicita UE „să construiască o apărare europeană independentă”.

Însă subiectul activelor ruseşti în special a ieşit în evidenţă, într-un moment în care în Europa se fac tot mai multe apeluri pentru confiscarea acestora. Textul final „îndeamnă Uniunea Europeană şi statele sale membre să procedeze fără întârziere la confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi imobilizate (…), pentru a finanţa sprijinul militar acordat Ucrainei în rezistenţa şi reconstrucţia sa”.

Deputaţii LFI şi RN s-au opus ideii, despre care au spus că încalcă dreptul internaţional. Potrivit deputatului grupului independent Liot Laurent Mazaury (Liot), raportor al textului, „dreptul cutumiar” permite utilizarea activelor dacă acestea sunt „consacrate în mod corespunzător sprijinului pentru Ucraina şi reconstrucţiei Ucrainei”, fără a fi vorba de o altă utilizare a acestora.

Veniturile generate de activele ruseşti sunt deja utilizate pentru a ajuta Kievul. Însă confiscarea totală a acestor active ridică probleme juridice şi problema precedentului economic pe care această mişcare ar putea-o reprezenta pentru investitorii străini, a declarat Benjamin Haddad, ministrul pentru Europa.

LFI şi RN au acuzat, de asemenea, că rezoluţia transmite un mesaj belicos. Aceasta „va alimenta ostilităţile şi poartă în ea seminţele unui nou război”, a afirmat deputata Sophia Chikirou. „Când votaţi pentru război, trebuie să fiţi capabili să mergeţi şi să îl purtaţi. Aveţi deputaţi? Demisionaţi când intrăm în război şi mergeţi pe front”, a declarat deputatul RN Marc de Fleurian.

„Vrem ca Uniunea Europeană să fie puternică tocmai pentru a opri războiul, pentru a apăra Ucraina”, a replicat Patrick Mignola, ministrul pentru relaţiile cu Parlamentul. Marine Le Pen, fondatoarea RN, declarase marţi că se opune rezoluţiei din cauza unui paragraf privind aderarea Ucrainei la UE. Versiunea finală a textului solicită UE să „însoţească procesul de aderare”.

Alte puncte care au dat naştere la dezbateri au fost problema importurilor de gaze ruseşti de către ţările UE şi prezenţa soldaţilor francezi pe teritoriul ucrainean în cazul unui acord de pace.

Textul final modificat „încurajează guvernul francez şi partenerii săi europeni să studieze posibilitatea desfăşurării de forţe europene de menţinere a păcii în Ucraina”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Apr. 2025, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Apr. 2025, 13:04 // Actual //  Ursu Victor

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

 
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN PERIOADA SĂRBĂTORILOR DE PAŞTE
NO COMMENT | MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN PERIOADA SĂRBĂTORILOR DE PAŞTE
NO COMMENT | ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ACI MOLDOVA
NO COMMENT | ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ACI MOLDOVA
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi