Sony lansează prima sa dronă, Airpeak S1 - una dintre cele mai scumpe de pe piață. Va costa peste 9.000 de dolari

Sony a dezvăluit oficial prima sa dronă profesională, Airpeak S1. Drona va fi folosită alături de o cameră mirrorless Sony Alpha și obiective Sony, pentru a putea controla de la distanță fiecare aspect al camerei, obiectivului și dronei într-o manieră cât mai simplă. Aceasta va fi una dintre cele scumpe drone de filmare de pe piață.

AirPeak S1 este o dronă dedicată profesioniștilor

Prețul pentru o dronă AirPeak S1, în funcție de camera aleasă, poate ajunge undeva peste 9.000 de dolari și este dedicată profesioniștilor.

Pentru 9.000 de dolari americani, Sony livrează o dronă, dar fără cameră dedicată (în afara uneia pentru navigație) și fără sistemul gimbal de stabilizare. Acestea sunt opționale care se cumpără separat. Dacă cineva este în general interesat de Airpeak S1, probabil că are deja o cameră Sony Alpha. Drona este compatibilă cu modele precum cele din seriile A7S, A7R și FX3.

Sony promite un timp de 22 minute la o singură încărcare, fără cameră. Cu o cameră și obiectiv profesional pe gimbal, acest timp scade la jumătate, compania promițând doar 12 minute.

Drona poate atinge o viteză de 90 km/h, iar cele mai importante funcții ale sale stau în software. Drona va putea zbura independent, pe baza unei rute și a unui program prestabilit, cu posibilitatea de a seta rute care pot fi repetate de multe ori fără diferențe. De altfel, având motoare mari și puternice, drona nu va fi afectată de vânt în utilizare, scrie go4it.

Sony se laudă cu faptul că AirPeak S1 este singura dronă realizată pentru camerele mirrorless Alpha și ar putea fi o dronă capabilă să înregistreze unele dintre cele mai calitative cadre de pe piață. Totuși, prețul său ar putea să țină departe chiar și o parte din publicul țintă din domenii profesionale.

#filmare #sony #drona #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.