Sony lansează prima sa dronă, Airpeak S1 - una dintre cele mai scumpe de pe piață. Va costa peste 9.000 de dolari

Sony a dezvăluit oficial prima sa dronă profesională, Airpeak S1. Drona va fi folosită alături de o cameră mirrorless Sony Alpha și obiective Sony, pentru a putea controla de la distanță fiecare aspect al camerei, obiectivului și dronei într-o manieră cât mai simplă. Aceasta va fi una dintre cele scumpe drone de filmare de pe piață.

AirPeak S1 este o dronă dedicată profesioniștilor

Prețul pentru o dronă AirPeak S1, în funcție de camera aleasă, poate ajunge undeva peste 9.000 de dolari și este dedicată profesioniștilor.

Pentru 9.000 de dolari americani, Sony livrează o dronă, dar fără cameră dedicată (în afara uneia pentru navigație) și fără sistemul gimbal de stabilizare. Acestea sunt opționale care se cumpără separat. Dacă cineva este în general interesat de Airpeak S1, probabil că are deja o cameră Sony Alpha. Drona este compatibilă cu modele precum cele din seriile A7S, A7R și FX3.

Sony promite un timp de 22 minute la o singură încărcare, fără cameră. Cu o cameră și obiectiv profesional pe gimbal, acest timp scade la jumătate, compania promițând doar 12 minute.

Drona poate atinge o viteză de 90 km/h, iar cele mai importante funcții ale sale stau în software. Drona va putea zbura independent, pe baza unei rute și a unui program prestabilit, cu posibilitatea de a seta rute care pot fi repetate de multe ori fără diferențe. De altfel, având motoare mari și puternice, drona nu va fi afectată de vânt în utilizare, scrie go4it.

Sony se laudă cu faptul că AirPeak S1 este singura dronă realizată pentru camerele mirrorless Alpha și ar putea fi o dronă capabilă să înregistreze unele dintre cele mai calitative cadre de pe piață. Totuși, prețul său ar putea să țină departe chiar și o parte din publicul țintă din domenii profesionale.

#filmare #sony #drona #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.