MOLDSTREET: Declarația premierului Ciocoi poate costa Moldova circa 100 de milioane de euro

15 Iun. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iun. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Lupta pentru controlul Portului Internațional Liber Giurgiulești se dă nu doar în instanțe și în culise, ci și prin declarații. Unele, făcute de oficiali de la Chișinău, sunt destul de riscante și pot aduce prejudicii enorme țării, scrie Moldstreet.md.

Ultima și una dintre cele mai controversate declarații oficaile a fost făcută de premierul interimar, Aureliu Ciocoi, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Premierul nu vede riscuri, dar face presupuneri

„Nu văd riscuri în această tranzacție. Noi trebuie să fim recunoscători BERD pentru preluarea activelor Portului Internațional Giurgiulești, pentru că de altfel riscam să intrăm într-un litigiu internațional, în care Republica Moldova trebuia să achite dacă nu zeci probabil sute de milioane de euro. Sper că am evitat acest litigiu”, a declarat Ciocoi.

Totodată, premierul interimar s-a avântat în presupuneri susţinând că faptul că BERD a intervenit și a achiziţionat de la Thomas Moser, la începutul lunii mai 2021, o firmă din Cipru, care deţine Danube Logistics, ar înseamna „că acest pachet de acţiuni a fost scos de sub sechestru”. „Altfel era imposibil!”, a presupus Aureliu Ciocoi.

Pentru un diplomat precum este Ciocoi, declaraţiile făcute par a fi unele hazardate, dacă nu chiar rău intenționate.

Or, prin aceste declarații premierul interimar practic legitimează o tranzacție care nu a avut loc în Moldova, ci în Cipru, țară care nu prea cooperează cu autoritățile de la Chișinău, atunci când este vorba de anchete pe cazuri de evaziune fiscală, spălări de bani etc.

Cine va plăti pentru declaraţiile eronate ale Guvernului

În plus art.12 din Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti””, încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) prevede că „Guvernul va oferi o despăgubire în expresie bănească… pentru orice Daună sau Prejudiciu cauzat de sau care rezultă din:

(a) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor în baza prezentului Acord de către Guvern ca urmare a unor acţiuni sau inacţiuni;
(b) declaraţiile eronate ale Guvernului;
(c) actele de expropiere ale Organelor de Stat”.

În cazul declaraţiilor lui Ciocoi, se poate constata foarte uşor că ele sunt eronate. Or, capitalul social al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti, se află de mult timp sub sechestru și, juridic vorbind, acest sechestru este încă valabil.

A oferit sau nu Guvernul aprobare prealabilă pentru tranzacţia din Cipru

În plus pct.13.2 din articolul 13 al Acordului stipulează că „Pentru orice transfer, cesiune sau altă acţiune în acest sens de oricare din Investitori în favoarea altei Persoane va fi necesară aprobarea prealabilă în scris a Guvernului, care nu poate fi refuzată pe motive neîntemeiate”.

Guvernul actual atât în persoana premierului interimar Aureliu Ciocoi, cât şi a Ministerului Economiei, instituţie responsabilă de această afacere, nu au confirmat că au oferit vreo aprobare prealabilă pentru preluarea de către BERD a firmei Thomo Invest LTD din Cipru, devenind unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti.

Chiar premierul interimar a spus că nu a dat avizul pentru o astfel de tranzacție, dar a susținut că Guvernul ar trebui să o ofere.

În plus, trebuie de precizat că BERD nu este parte a Acordului de Investiţii semnat în 2004 și care stipulează clar că Investitor înseamnă oricare dintre companiile: Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul, obligat să întreprindă eforturi maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale

Pe de altă parte conform pct.5.7.1 din Acordul de Investiţii, Guvernul este obligat: „să întreprindă Eforturile Maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale, de pe Teritoriul Republicii Moldova, care prejudiciază Investiţiile şi/sau Activităţile”.

Aici amintim că urmare a litigiului, ce există între Danube și Bemol și sechestrului aplicat pe activele Danube din Moldova, este în joc și reputația statului, iar Guvernul conform Acordului de Investiții trebuie să asigure executarea deciziilor instanțelor.

O eventuală neexecutare a deciziei instanțelor locale (de la instanţa de fond la Curtea Supremă de Justiţie), care au dispus să fie recuperat prejudiciul ce urmează să îl încaseze proprietarul Bemol Retail (parte a Acordului de Investiţii), ar putea degenera într-un proces contra Republicii Moldova, cu achitarea a sute de milioane de lei, în locul lui Thomas Moser, fostul manager și beneficiar al Danube Logistics, activele căruia au fost preluate de BERD.

Ţeapă de 100 milioane euro

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării. Mai exact în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacţii Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro, care includ în special facilităţile fiscale acordate de Guvern, de care au beneficiat investitorii.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.