BNM a pus frână, dar moldovenii au calcat accelerația! Creditele de consum au urcat până la cer

În ciuda eforturilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a frâna inflația prin înăsprirea politicii monetare, creditul de consum continuă să crească accelerat, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță.

În ultimele luni din 2024 și începutul anului 2025, Moldova s-a confruntat cu un nou val inflaționist. BNM a reacționat în ianuarie, majorând costurile de finanțare pentru a descuraja consumul, în special creditele de consum – împrumuturile contractate de populație pentru cheltuieli personale. Însă, în practică, efectele au fost modeste spre inexistente.

Deși BNM a transmis un semnal de înăsprire, rata medie a dobânzii la creditele de consum a crescut nesemnificativ: de la 10,4% în T4 2024 la 10,6% în T1 2025, o diferență prea mică pentru a descuraja populația. Numărul de credite lunare a scăzut ușor de la 19.700 la 18.000, însă mult peste nivelul de 13.000 credite/lună în 2023, ceea ce indică o tendință ascendentă, nu un recul.

În februarie 2025, Moldova a atins un nou record: 14,2 miliarde de lei în credite de consum acordate în ultimele 12 luni, cu 40% mai mult decât recordul anterior.

Raportul dintre creditele de consum și PIB a atins un nou maxim: 2021: 4,4%, 2024: 4,6%, T1 2025: 4,7%. „Malurile Prutului au devenit omogene”, observă Ioniță, subliniind că Moldova a ajuns la același nivel cu România. Este o dovadă a alinierii regionale, dar și a faptului că economia moldovenească începe să funcționeze „tot mai mult pe bază de credit”.

Un indicator-cheie care explică această dinamică este accesibilitatea creditelor. Dacă în trecut un credit de consum însemna echivalentul a 13 salarii medii familiale, acum vorbim de doar 5 salarii – o reducere de aproape 3 ori a poverii financiare. Acest fapt reflectă atât creșterea veniturilor, cât și condiții mai bune de creditare.

În ciuda faptului că politica monetară nu a avut impactul scontat asupra creditării, BNM a ales să nu continue înăsprirea. Motivul? Inflația nu mai este percepută ca un risc major. Prețurile s-au stabilizat, iar banca centrală a considerat că măsurile suplimentare ar fi nejustificate.

„BNM a intervenit la timp și s-a oprit tot la timp”, apreciază Ioniță. El mai adaugă că Moldova intră într-o nouă etapă, în care economia nu mai poate fi reglată doar prin instrumentele clasice.

Deși creditarea de consum nu a fost frânată, aceasta nu este, în opinia economistului, un semnal de alarmă, atâta timp cât se face responsabil: „Dacă oamenii se împrumută, consumă și susțin economia, atunci este un semn de vitalitate”. Analiza lui Veaceslav Ioniță subliniază un paradox: politicile de frânare a consumului nu au oprit expansiunea creditului, dar acest fenomen pare mai degrabă o dovadă a maturizării economiei moldovenești decât un risc iminent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#monetara #politica #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.