BNM a pus frână, dar moldovenii au calcat accelerația! Creditele de consum au urcat până la cer

În ciuda eforturilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a frâna inflația prin înăsprirea politicii monetare, creditul de consum continuă să crească accelerat, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță.

În ultimele luni din 2024 și începutul anului 2025, Moldova s-a confruntat cu un nou val inflaționist. BNM a reacționat în ianuarie, majorând costurile de finanțare pentru a descuraja consumul, în special creditele de consum – împrumuturile contractate de populație pentru cheltuieli personale. Însă, în practică, efectele au fost modeste spre inexistente.

Deși BNM a transmis un semnal de înăsprire, rata medie a dobânzii la creditele de consum a crescut nesemnificativ: de la 10,4% în T4 2024 la 10,6% în T1 2025, o diferență prea mică pentru a descuraja populația. Numărul de credite lunare a scăzut ușor de la 19.700 la 18.000, însă mult peste nivelul de 13.000 credite/lună în 2023, ceea ce indică o tendință ascendentă, nu un recul.

În februarie 2025, Moldova a atins un nou record: 14,2 miliarde de lei în credite de consum acordate în ultimele 12 luni, cu 40% mai mult decât recordul anterior.

Raportul dintre creditele de consum și PIB a atins un nou maxim: 2021: 4,4%, 2024: 4,6%, T1 2025: 4,7%. „Malurile Prutului au devenit omogene”, observă Ioniță, subliniind că Moldova a ajuns la același nivel cu România. Este o dovadă a alinierii regionale, dar și a faptului că economia moldovenească începe să funcționeze „tot mai mult pe bază de credit”.

Un indicator-cheie care explică această dinamică este accesibilitatea creditelor. Dacă în trecut un credit de consum însemna echivalentul a 13 salarii medii familiale, acum vorbim de doar 5 salarii – o reducere de aproape 3 ori a poverii financiare. Acest fapt reflectă atât creșterea veniturilor, cât și condiții mai bune de creditare.

În ciuda faptului că politica monetară nu a avut impactul scontat asupra creditării, BNM a ales să nu continue înăsprirea. Motivul? Inflația nu mai este percepută ca un risc major. Prețurile s-au stabilizat, iar banca centrală a considerat că măsurile suplimentare ar fi nejustificate.

„BNM a intervenit la timp și s-a oprit tot la timp”, apreciază Ioniță. El mai adaugă că Moldova intră într-o nouă etapă, în care economia nu mai poate fi reglată doar prin instrumentele clasice.

Deși creditarea de consum nu a fost frânată, aceasta nu este, în opinia economistului, un semnal de alarmă, atâta timp cât se face responsabil: „Dacă oamenii se împrumută, consumă și susțin economia, atunci este un semn de vitalitate”. Analiza lui Veaceslav Ioniță subliniază un paradox: politicile de frânare a consumului nu au oprit expansiunea creditului, dar acest fenomen pare mai degrabă o dovadă a maturizării economiei moldovenești decât un risc iminent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#monetara #politica #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețurilor la petrol și oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina au redus exporturile rusești de produse minerale la 110,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie–iunie 2025, arată datele Serviciului Vamal Federal. Pierderea față de aceeași perioadă din 2024 este de 20,3 miliarde de dolari (de la 131,4 miliarde).

Per total, exporturile de bunuri au scăzut mai puțin, de la 208,8 miliarde la 195,5 miliarde de dolari. Vânzările externe de produse alimentare au pierdut 3 miliarde de dolari, însă exporturile de produse chimice, mașini, echipamente și metale au crescut cu aproximativ aceeași sumă, respectiv cu 4,2 miliarde de dolari. Totuși, materiile prime rămân dominante, reprezentând 56,3% din totalul exporturilor, față de 62,9% anul trecut.

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina din 1 ianuarie, iar prețurile petrolului s-au prăbușit în aprilie după ce președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un război comercial. Dacă în ianuarie 2025 petrolul Urals se vindea în medie cu 67,7 dolari/baril, în iunie prețul coborâse la 59,8 dolari.

Banca Centrală a Rusiei prognozează că efectele tarifelor și presiunilor internaționale vor menține prețurile petrolului în 2025–2026 sub nivelul din 2024 și sub media din 2019–2021, urmând o stabilizare abia ulterior. În aceste condiții, estimarea pentru exporturile anuale a fost redusă la 410 miliarde de dolari, față de 433 miliarde anul trecut.

Importurile au crescut ușor, la 131,6 miliarde de dolari, în special datorită majorării achizițiilor de produse alimentare (+15%, la 20,6 miliarde) și produse chimice (26,7 miliarde), în timp ce importul de mașini și echipamente – principala categorie – a scăzut cu 3,2 miliarde, la 63 miliarde.

Scăderea exporturilor și stabilitatea importurilor au redus excedentul comercial la 63,9 miliarde de dolari. Deși rubla s-a apreciat temporar datorită reducerii ieșirilor de capital și speranțelor privind sfârșitul războiului, analiștii anticipează o depreciere până la 90–95 ruble/dolar la final de an.

Prăbușirea veniturilor din export și întărirea rublei au afectat puternic bugetul. În mai, guvernul a revizuit în scădere estimarea medie a prețului petrolului Urals la 56 dolari/baril și a tăiat veniturile din petrol și gaze cu 2,6 trilioane de ruble, iar pe cele totale cu 1,8 trilioane. Noi ajustări sunt pregătite odată cu proiectul de buget pentru anul viitor.