BNM a pus frână, dar moldovenii au calcat accelerația! Creditele de consum au urcat până la cer

În ciuda eforturilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a frâna inflația prin înăsprirea politicii monetare, creditul de consum continuă să crească accelerat, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță.

În ultimele luni din 2024 și începutul anului 2025, Moldova s-a confruntat cu un nou val inflaționist. BNM a reacționat în ianuarie, majorând costurile de finanțare pentru a descuraja consumul, în special creditele de consum – împrumuturile contractate de populație pentru cheltuieli personale. Însă, în practică, efectele au fost modeste spre inexistente.

Deși BNM a transmis un semnal de înăsprire, rata medie a dobânzii la creditele de consum a crescut nesemnificativ: de la 10,4% în T4 2024 la 10,6% în T1 2025, o diferență prea mică pentru a descuraja populația. Numărul de credite lunare a scăzut ușor de la 19.700 la 18.000, însă mult peste nivelul de 13.000 credite/lună în 2023, ceea ce indică o tendință ascendentă, nu un recul.

În februarie 2025, Moldova a atins un nou record: 14,2 miliarde de lei în credite de consum acordate în ultimele 12 luni, cu 40% mai mult decât recordul anterior.

Raportul dintre creditele de consum și PIB a atins un nou maxim: 2021: 4,4%, 2024: 4,6%, T1 2025: 4,7%. „Malurile Prutului au devenit omogene”, observă Ioniță, subliniind că Moldova a ajuns la același nivel cu România. Este o dovadă a alinierii regionale, dar și a faptului că economia moldovenească începe să funcționeze „tot mai mult pe bază de credit”.

Un indicator-cheie care explică această dinamică este accesibilitatea creditelor. Dacă în trecut un credit de consum însemna echivalentul a 13 salarii medii familiale, acum vorbim de doar 5 salarii – o reducere de aproape 3 ori a poverii financiare. Acest fapt reflectă atât creșterea veniturilor, cât și condiții mai bune de creditare.

În ciuda faptului că politica monetară nu a avut impactul scontat asupra creditării, BNM a ales să nu continue înăsprirea. Motivul? Inflația nu mai este percepută ca un risc major. Prețurile s-au stabilizat, iar banca centrală a considerat că măsurile suplimentare ar fi nejustificate.

„BNM a intervenit la timp și s-a oprit tot la timp”, apreciază Ioniță. El mai adaugă că Moldova intră într-o nouă etapă, în care economia nu mai poate fi reglată doar prin instrumentele clasice.

Deși creditarea de consum nu a fost frânată, aceasta nu este, în opinia economistului, un semnal de alarmă, atâta timp cât se face responsabil: „Dacă oamenii se împrumută, consumă și susțin economia, atunci este un semn de vitalitate”. Analiza lui Veaceslav Ioniță subliniază un paradox: politicile de frânare a consumului nu au oprit expansiunea creditului, dar acest fenomen pare mai degrabă o dovadă a maturizării economiei moldovenești decât un risc iminent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#monetara #politica #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE