BNM a pus frână, dar moldovenii au calcat accelerația! Creditele de consum au urcat până la cer

În ciuda eforturilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a frâna inflația prin înăsprirea politicii monetare, creditul de consum continuă să crească accelerat, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță.

În ultimele luni din 2024 și începutul anului 2025, Moldova s-a confruntat cu un nou val inflaționist. BNM a reacționat în ianuarie, majorând costurile de finanțare pentru a descuraja consumul, în special creditele de consum – împrumuturile contractate de populație pentru cheltuieli personale. Însă, în practică, efectele au fost modeste spre inexistente.

Deși BNM a transmis un semnal de înăsprire, rata medie a dobânzii la creditele de consum a crescut nesemnificativ: de la 10,4% în T4 2024 la 10,6% în T1 2025, o diferență prea mică pentru a descuraja populația. Numărul de credite lunare a scăzut ușor de la 19.700 la 18.000, însă mult peste nivelul de 13.000 credite/lună în 2023, ceea ce indică o tendință ascendentă, nu un recul.

În februarie 2025, Moldova a atins un nou record: 14,2 miliarde de lei în credite de consum acordate în ultimele 12 luni, cu 40% mai mult decât recordul anterior.

Raportul dintre creditele de consum și PIB a atins un nou maxim: 2021: 4,4%, 2024: 4,6%, T1 2025: 4,7%. „Malurile Prutului au devenit omogene”, observă Ioniță, subliniind că Moldova a ajuns la același nivel cu România. Este o dovadă a alinierii regionale, dar și a faptului că economia moldovenească începe să funcționeze „tot mai mult pe bază de credit”.

Un indicator-cheie care explică această dinamică este accesibilitatea creditelor. Dacă în trecut un credit de consum însemna echivalentul a 13 salarii medii familiale, acum vorbim de doar 5 salarii – o reducere de aproape 3 ori a poverii financiare. Acest fapt reflectă atât creșterea veniturilor, cât și condiții mai bune de creditare.

În ciuda faptului că politica monetară nu a avut impactul scontat asupra creditării, BNM a ales să nu continue înăsprirea. Motivul? Inflația nu mai este percepută ca un risc major. Prețurile s-au stabilizat, iar banca centrală a considerat că măsurile suplimentare ar fi nejustificate.

„BNM a intervenit la timp și s-a oprit tot la timp”, apreciază Ioniță. El mai adaugă că Moldova intră într-o nouă etapă, în care economia nu mai poate fi reglată doar prin instrumentele clasice.

Deși creditarea de consum nu a fost frânată, aceasta nu este, în opinia economistului, un semnal de alarmă, atâta timp cât se face responsabil: „Dacă oamenii se împrumută, consumă și susțin economia, atunci este un semn de vitalitate”. Analiza lui Veaceslav Ioniță subliniază un paradox: politicile de frânare a consumului nu au oprit expansiunea creditului, dar acest fenomen pare mai degrabă o dovadă a maturizării economiei moldovenești decât un risc iminent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#monetara #politica #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.