Investim în asfalt, dar nu și în minți! Moldova, țara unde scade educația și crește ignoranța economică

Învățământul a înregistrat o scădere de 2,3% în anul 2024. Domeniul este printre primele trei activități care au avut cea mai mare contracție pe parcursul anului trecut după agricultură, care s-a redus cu 18,9%, și transporturi și depozitare, care au scăzut cu 4,9%.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că acest semnal este unul negativ, ținând cont de importanța educației pentru dezvoltarea economiei.

Mihai Bologan, directorul general al companiei iData, a spus că o universitate creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea regională.

„Educația produce forță de muncă inteligentă și calificată. Trebuie să atragem studenți și din alte țări. Nu putem să ne orientăm doar la tinerii care nu au plecat în România sau Uniunea Europeană. Avem nevoie de universități competitive la nivel regional ca să nu plece tinerii capabili din Chișinău, oraș cu 800 de mii de oameni, în orășele cu o populație de o sută de mii din România pentru că universitățile de acolo le oferă condiții de studii mai bune”, a menționat Mihai Bologan.

Angela Gladei, fondatoarea companiei de consultanță în afaceri BDC Creative, a declarat că universitățile pot schimba profilurile antreprenoriale și aduce inovații în țară.

„Astăzi copiii noștri aleg să-și facă studiile în Occident numai pentru că la noi materia în universități este învechită și nu le permite tinerilor să fie competitivi, ca ei să-și aleagă un job și nu invers. Dacă guvernanții nu se vor gândi la asta, atunci să știe că nu vor pleca 35 la sută din tineri din țară, dar mai mulți pentru că se nasc mai puțini. Eu cred că este important să păstrăm tinerii în țară pentru că ei sunt cei care o vor dezvolta”, a mai afirmat Angela Gladei.

Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu universitățile din țară au lansat campania de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”. Mii de absolvenți de licee și colegii vor vizita instituțiile de învățământ superior din țară, iar reprezentanții universităților vor merge în licee și colegii pentru a le vorbi elevilor despre oportunitățile de studii pe care le au în Republica Moldova. Activitățile se vor desfășura în lunile martie, aprilie și mai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #economie #Moldova #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.