Moldova muncește fără acte. Un angajat din zece, la negru

01 Apr. 2025, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Apr. 2025, 15:53 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat în 2024 o ușoară contractare, atât în ceea ce privește numărul persoanelor active, cât și al celor ocupate, în timp ce rata șomajului a continuat să scadă, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, în scădere cu 4,3% față de anul precedent. Populația ocupată a fost de 853,9 mii persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. În același timp, rata șomajului a scăzut de la 4,6% la 4,0%. În structura forței de muncă, femeile au reprezentat 51,0%, o pondere ușor superioară celei a bărbaților, iar persoanele din mediul rural au depășit, de asemenea, proporția celor din urban (50,3% față de 49,7%).

Rata de participare la forța de muncă pentru populația de 15 ani și peste a fost de 44,5%, în scădere față de 45,1% în 2023. Această rată a fost mai ridicată în rândul bărbaților (47,7%) decât al femeilor (41,7%), și mai mare în urban (51,2%) decât în rural (39,3%). Pentru grupa de vârstă 20–64 ani, participarea a crescut la 59,1%, față de 58,4% în 2023, cu diferențe importante între sexe (60,9% bărbați și 57,5% femei) și între medii (66,0% urban și 53,5% rural).

La tineri, participarea la forța de muncă rămâne modestă: 32,1% la grupa de vârstă 15–29 ani și 41,9% la cei între 15–34 ani. Rata de participare a persoanelor cu dizabilități a fost de 18,4%, cu diferențe semnificative în funcție de sex și mediu – 25,0% în urban față de doar 15,0% în rural.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a fost de 42,7%, în scădere de la 43,1% în 2023. Și aici se observă o diferență clară între sexe (45,9% bărbați și 40,0% femei), dar și între urban (49,1%) și rural (37,8%). Pentru grupa 20–64 ani, rata de ocupare a crescut la 56,8%, cu valori mai ridicate la bărbați (58,6%) decât la femei (55,1%), și în urban (63,3%) față de rural (51,5%). La tineri (15–29 ani), rata de ocupare a fost de 29,8%, iar pentru persoanele în vârstă de muncă conform legislației, de 55,7%.

Ocupația persoanelor cu dizabilități rămâne extrem de scăzută, cu o rată generală de 17,5%, mai mare la bărbați (18,5%) decât la femei (16,2%) și semnificativ mai ridicată în urban (23,2%) comparativ cu ruralul (14,6%).

Distribuția populației ocupate pe ramuri economice arată o scădere a ponderii muncii în agricultură, de la 20,9% în 2023 la 18,1% în 2024. În industrie lucrează 13,4%, iar în construcții 7,5%. Serviciile au atras cea mai mare parte a forței de muncă – 61,0%, în creștere față de anul precedent. Pe regiuni, municipiul Chișinău concentrează 32,5% din totalul ocupării, urmat de nord (28,8%), centru (23,8%) și sud (14,8%).

În ceea ce privește forma de proprietate, 31,0% din persoanele ocupate lucrează în sectorul public, iar 69,0% în sectorul privat sau în alte forme. Salariații reprezintă 81,1% din totalul populației ocupate, fiind urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Dintre salariați, 88,7% au contracte pe durată nedeterminată.

Munca nedeclarată persistă, dar este în scădere. În rândul salariaților, 5,8% lucrează în baza unor înțelegeri verbale, fără contract individual, față de 7,1% în 2023. Fenomenul este mai des întâlnit la bărbați (7,6%) decât la femei (4,2%), și predomină în agricultură (56,3%), construcții (17,9%) și comerț (6,4%).

În sectorul informal activează 14,8% din totalul persoanelor ocupate, în scădere față de 16,2% în anul precedent. În agricultură, ocuparea informală este de 64,4%, iar în sectorul neagricol – 10,9%, cu un vârf de 63,3% în construcții. Din totalul persoanelor ocupate informal, aproape un sfert sunt salariați.

Salariul „în plic” continuă să existe: 6,0% dintre salariați au lucrat informal și au fost remunerați astfel. Cele mai mari ponderi sunt în agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Subocuparea afectează 23,4 mii de persoane, adică 2,7% din totalul celor ocupați, în scădere față de 3,3% în 2023. În același timp, 11,9% din populația ocupată își doresc să-și schimbe locul de muncă, principalele motive fiind veniturile nesatisfăcătoare.

Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, este estimat la 35,2 mii persoane, în scădere față de 42,6 mii în anul precedent. Ponderea șomerilor este mai mare în rândul femeilor (52,8%) și în mediul urban (51,7%). Rata șomajului la nivel național este de 4,0%, mai scăzută la bărbați (3,8%) și în rural (3,8%), comparativ cu femeile și mediul urban (ambele 4,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII