Gaz rusesc pe ușa din spate! Parlicov dezvăluie schema obscură din spatele livrărilor în stânga Nistrului

12 Apr. 2025, 11:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În ciuda faptului că Gazprom a declarat oficial că a sistat livrările directe către regiunea stângă a Nistrului, gazul care ajunge acolo e la fel rusesc, a declarat în cadrul unei emisiuni difuzate la Rlive, fostul minstru al Energiei, Victor Parlicov.

„Principala necunoscută legată de acest aranjament este modalitatea de finanțare. În Rusia, după pierderea unei mari părți din piața de gaze și în contextul în care există un exces de metan, cu valuta e mai complicat decât gazul. Vă spun așa cum este: e de necrezut că cei din Rusia au renunțat să livreze gaz și au spus: nu, nu vindem gaz, noi dăm bani, iar cineva o să cumpere gaz și o să livreze. Mi se pare neverosimil”, a declarat Parlicov.

Potrivit fostului ministru, deși livrările de gaze în stânga Nistrului sunt oficial intermediate de o companie maghiară, este „aproape sigur” că gazul furnizat este tot rusesc, dar mascat într-un circuit aparent comercial. Elementul central care ridică semne de întrebare este lipsa de transparență privind fluxurile financiare implicate.

„Eu sunt aproape sigur că livrările se fac prin compania maghiară cu gaz rusesc. Bani — nu știu dacă sunt implicați. Probabil este o companie din Dubai unde toate aceste lucruri sunt contabilizate”, a adăugat Parlicov.

De la 1 ianuarie 2025, Gazprom a suspendat livrările de gaz în regiunea stângă a Nistrului, iar în luna februarie compania ungurească MET a reluat livrările în stânga Nistrului, în baz unui suport financiar de 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.