Valuta scoate banii din casele băncilor. Cererea depășește ritmul încasărilor

În primele trei luni ale anului 2025, băncile din Republica Moldova au eliberat în numerar cu 134,8 milioane de lei mai mult decât au încasat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al eliberărilor cumulative de numerar din casele băncilor a constituit 41,24 miliarde lei, în creștere cu 5,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. În comparație, încasările cumulative de numerar au însumat 41,10 miliarde lei, înregistrând o creștere de 4,6%.

Cea mai mare parte a încasărilor de numerar – 55,5% – a provenit din comercializarea mărfurilor de consum, însumând 22,8 miliarde lei (+4,2%). Alte creșteri importante s-au înregistrat la depunerile în conturi curente și de depozit ale persoanelor fizice (+14,2%) și la achitarea chiriilor și serviciilor comunale (+50,5%). Plățile în numerar pentru achitarea creditelor s-au majorat, de asemenea, cu 8,2%.

În același timp, încasările din alte servicii au scăzut cu 7,8%, adică 239,2 milioane lei.

Cea mai mare creștere în zona eliberărilor de numerar a fost generată de cererea pentru valută: volumul sumelor eliberate pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a ajuns la 8,97 miliarde lei (+1,31 miliarde lei față de anul trecut), reprezentând 21,8% din totalul eliberărilor.

Retragerile de numerar de la bancomate s-au majorat cu 653 milioane lei (+3,8%), iar eliberările de numerar sub formă de credite către persoane fizice au crescut cu un spectaculos 55,4%, adică 434,4 milioane lei.

Pe de altă parte, eliberările de numerar în alte scopuri au scăzut cu 7,7% (–404,8 milioane lei), iar cele pentru remunerarea muncii și plăți sociale s-au diminuat ușor cu 0,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.