„Aurul de sub pământ”! Rusia dublează cota de import după ce cartoful a devenit produs de lux

Prețul cartofului continuă să crească într-un ritm alarmant în Rusia, iar autoritățile sunt nevoite să recurgă la măsuri de urgență pentru a stabiliza piața. Ministerul Agriculturii a anunțat că intenționează să dubleze cota de import fără taxe vamale, de la 150.000 la 300.000 de tone, în încercarea de a compensa penuria de pe piața internă și interdicția recentă impusă de Kazahstan privind exportul de cartofi.

Potrivit datelor oficiale, cartoful este, pentru al doilea an consecutiv, produsul alimentar cu cea mai mare creștere de preț. De la începutul anului 2024 și până în prezent, prețul s-a triplat practic, cu o majorare de peste 90% anul trecut și încă 45% în primele luni ale acestui an. În comparație, inflația generală în aceeași perioadă a fost de doar 9,5% și respectiv 3,1%.

Măsura anunțată va fi valabilă până la 31 iulie și are scopul de a acoperi necesarul de consum până la apariția noului recoltei. Ministerul Agriculturii susține că această decizie va contribui la stabilizarea prețurilor și evitarea unui nou val de scumpiri.

În 2024, Rusia a produs 18 milioane de tone de cartofi, dintre care aproape 60% au fost cultivați în gospodării individuale. Întreprinderile agricole și fermele au contribuit cu 7,3 milioane de tone, însă o parte semnificativă din acest volum se pierde anual în procesul de depozitare și distribuție. În total, doar 6,7 milioane de tone au ajuns efectiv pe piață.

Autoritățile speră că producătorii vor face față cererii în viitorul apropiat. Pentru 2025, Ministerul Agriculturii preconizează extinderea suprafețelor cultivate, iar în condiții meteorologice favorabile se așteaptă o recoltă mai bună. Potrivit lui Serghei Lupehin, președintele Uniunii Cartofului, rentabilitatea crescută a determinat un interes sporit din partea fermierilor mici și mijlocii, motivați de prețurile atractive.

Un precedent similar a avut loc în 2023, când guvernul a fost forțat să intervină în cazul scumpirii ouălor cu 61%, iar președintele Vladimir Putin și-a cerut scuze public. Ulterior, taxele la import au fost eliminate, ceea ce a dus la o scădere constantă a prețurilor.

Pentru Rusia, cartoful nu este doar un aliment de bază, ci un barometru social, iar autoritățile sunt acum presate să ofere rezultate înainte ca nemulțumirea populară să înceapă să fiarbă.

#cartofi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un grup de deputați din opoziție a înregistrat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în legătură cu cea mai gravă condamnare suferită de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – cauza Seksimp Group SRL. Moldovei. Statul riscă să plătească despăgubiri de aproape un miliard de euro, echivalentul a circa 20 de miliarde de lei, o sumă fără precedent, ce poate afecta grav bugetul public.

Printre semnatarii proiectului se numără deputații Denis Ulanov, Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Petru Jardan, care solicită anchetarea tuturor circumstanțelor care au dus la condamnare și rolul jucat de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, care la momentul respectiv era judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit hotărârii CEDO din 15 mai 2025, completul condus de Manole nu a analizat proporționalitatea despăgubirilor și a ignorat complet apărarea firmei reclamante, ceea ce a dus la o sentință considerată abuzivă.

Cazul vizează compania Seksimp Group SRL, cu capital sloven, care a acuzat statul moldovean de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil. Instanțele moldovenești au admis o cerere în lipsa companiei pârâte, urmată de executare silită și vânzarea tuturor bunurilor firmei, fără notificare prealabilă.

CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), acordând un termen de trei luni pentru o înțelegere amiabilă între părți. Dacă aceasta nu se va concretiza, Curtea se va pronunța asupra sumei exacte a compensațiilor, care ar putea depăși 997 milioane de euro, potrivit cererii depuse de compania reclamantă, controlată de omul de afaceri sloven Blaž Svetek.