Polonia, ţinta unui atac cibernetic „fără precedent”. Se suspectează că hackerii ar fi vorbitori de limba rusă

15 Iun. 2021, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iun. 2021, 16:37 // Actual //  MD Bani

Parlamentul polonez a fost convocat miercuri dimineaţă într-o sesiune cu uşile închise în urma unui val de atacuri cibernetice „fără precedent” împotriva ţării. Premierul vrea să le prezinte deputaţilor documente secrete privind „amploarea” atacurilor, scrie Digi24.

„Vom asculta explicaţii şi informaţii din partea premierului” Mateusz Morawiecki, care a cerut convocarea sesiunii, a spus Malgorzata Kidawa-Blonska, vicepreședintele Parlamentului.

„Facem obiectul unui atac cibernetic fără precedent împotriva Poloniei, împotriva instituţiilor poloneze şi utilizatorilor de e-mailuri”, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.

Săptămâna trecută, ministrul responsabil cu programul naţional de vaccinare, Michal Dworczyk, a fost victima unui atac cibernetic, după ce adresa sa privată de e-mail a fost piratată. Unele dintre mesajele sale au fost ulterior postate pe aplicaţia Telegram.

Amploarea atacurilor „este mai mare şi nu îi vizează doar pe ministrul Dworczyk, membrii cabinetului de miniştri sau partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator-naţionalist, aflat la putere), ci şi un grup extins de persoane”, a adăugat Muller.

După atac, Dworczyk a spus că „sintaxa şi limbajul mesajelor, precum şi metadatele fişierelor publicate indică faptul că aceste materiale ar putea să fi fost pregătite şi prelucrate de către persoane vorbitoare de limbă rusă”.

Potrivit presei poloneze, e-mailul lui Dworczyk conţinea şi documente oficiale, între care unele cu caracter secret, ceea ce el neagă.

Ţinta hackerilor au fost şi reţelele sociale ale soţiei ministrului Dworczyk, notează AFP.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.