Lovitură sub centură pentru Kremlin. UE ia cu forța miliardele înghețate ale rușilor

Uniunea Europeană urmează să confiște aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile înghețate ale companiilor și persoanelor fizice ruse sancționate, pentru a compensa pierderile înregistrate de investitorii occidentali în Rusia, relatează Reuters, citând surse familiare cu decizia.

Potrivit acestora, banii confiscați vor fi redistribuiți către companii și cetățeni din statele membre ale UE care, anul trecut, au suferit pierderi uriașe după ce miliarde de euro au fost blocate de autoritățile ruse.

Activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro și înghețate în Europa, nu vor fi atinse. În schimb, Bruxelles-ul se va concentra pe aproximativ 10 miliarde de euro reprezentând numerar și titluri de valoare aparținând entităților ruse sancționate după 2022.

Banii provin în principal din activele blocate în sistemul de depozitare Euroclear, aflat sub jurisdicția Belgiei. În luna martie, autoritățile belgiene au aprobat utilizarea acestor fonduri, iar în aprilie, Euroclear a confirmat începerea plăților, potrivit surselor citate. Deocamdată, nu este clar care sunt exact entitățile ruse vizate și cine va primi compensațiile.

Kremlinul a cerut în mod repetat restituirea fondurilor rusești înghețate în UE, iar instanțele din Rusia au emis deja peste 100 de hotărâri favorabile împotriva Euroclear, afirmă Reuters. În februarie, guvernul rus a creat un mecanism oficial pentru confiscarea activelor străine ca represalii față de „acțiunile neprietenoase” ale SUA și altor state occidentale.

În ultimele luni, Moscova a confiscat, în oglindă, 3 miliarde de euro din fondurile deținute de Euroclear în depozite din Rusia, bani care au fost folosiți pentru a compensa investitorii ruși afectați de sancțiunile occidentale.

În opinia unor oficiali europeni, aceste măsuri reciproce reprezintă un „schimb de active” tacit, iar alte sute de milioane de euro ar putea fi preluate din active rusești aflate în sistemul Clearstream, o altă platformă internațională de decontare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #confiscare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.