Lovitură sub centură pentru Kremlin. UE ia cu forța miliardele înghețate ale rușilor

Uniunea Europeană urmează să confiște aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile înghețate ale companiilor și persoanelor fizice ruse sancționate, pentru a compensa pierderile înregistrate de investitorii occidentali în Rusia, relatează Reuters, citând surse familiare cu decizia.

Potrivit acestora, banii confiscați vor fi redistribuiți către companii și cetățeni din statele membre ale UE care, anul trecut, au suferit pierderi uriașe după ce miliarde de euro au fost blocate de autoritățile ruse.

Activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro și înghețate în Europa, nu vor fi atinse. În schimb, Bruxelles-ul se va concentra pe aproximativ 10 miliarde de euro reprezentând numerar și titluri de valoare aparținând entităților ruse sancționate după 2022.

Banii provin în principal din activele blocate în sistemul de depozitare Euroclear, aflat sub jurisdicția Belgiei. În luna martie, autoritățile belgiene au aprobat utilizarea acestor fonduri, iar în aprilie, Euroclear a confirmat începerea plăților, potrivit surselor citate. Deocamdată, nu este clar care sunt exact entitățile ruse vizate și cine va primi compensațiile.

Kremlinul a cerut în mod repetat restituirea fondurilor rusești înghețate în UE, iar instanțele din Rusia au emis deja peste 100 de hotărâri favorabile împotriva Euroclear, afirmă Reuters. În februarie, guvernul rus a creat un mecanism oficial pentru confiscarea activelor străine ca represalii față de „acțiunile neprietenoase” ale SUA și altor state occidentale.

În ultimele luni, Moscova a confiscat, în oglindă, 3 miliarde de euro din fondurile deținute de Euroclear în depozite din Rusia, bani care au fost folosiți pentru a compensa investitorii ruși afectați de sancțiunile occidentale.

În opinia unor oficiali europeni, aceste măsuri reciproce reprezintă un „schimb de active” tacit, iar alte sute de milioane de euro ar putea fi preluate din active rusești aflate în sistemul Clearstream, o altă platformă internațională de decontare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #confiscare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.