„Rechinii fiscali” înoată liniștiți, iar Daniel Vodă promite plase de hârtie

După publicarea raportului Fondului Monetar Internațional pentru anul 2025, economistul Veaceslav Ioniță a avertizat asupra unor deficiențe în sistemul de audit fiscal din Republica Moldova. Potrivit acestuia, mecanismele actuale sunt ineficiente, iar procesul de control este lipsit de logică de risc, afectând capacitatea statului de a combate evaziunea fiscală.

„Marile companii, cu cel mai ridicat risc de evaziune, nu sunt supuse controalelor fiscale corespunzătoare. Acest lucru se întâmplă din cauza acoperirii politice, a relațiilor personale dintre marii contribuabili și funcționarii fiscali, dar și a lipsei de capacitate a autorităților de a gestiona cazuri complexe”, a declarat Ioniță, citând concluziile raportului FMI.

În replică, Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a subliniat că raportul FMI evidențiază și progrese importante în mai multe domenii, iar recomandările instituției internaționale vor fi tratate cu seriozitate.

„Ne vom asigura că, în cazul în care există deficiențe constatate de partenerii internaționali sau europene, dar și la nivel intern, cum ar fi Curtea de Conturi, vom interveni cu ajustări și soluții care să îmbunătățească procesul de transparență banului public. Este un proces firesc, pe care îl facem cu mare responsabilitate, în interesul cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Vodă.

Ioniță susține că 93% din controalele fiscale sunt efectuate fără o analiză de risc, fiind practic aleatorii. În plus, sistemul este concentrat pe „peștii mici”, în timp ce „rechinii fiscali” scapă neatinși. „Este exact inversul a ceea ce fac administrațiile fiscale eficiente din țările dezvoltate”, a conchis expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#voda de guvern #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat