Un oligarh cu banii în Cipru și rădăcini la Plahotniuc ține piața uleiului de gât – Slusari 

19 Mai 2025, 13:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 13:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 12:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Diferența de pensii între femei și bărbați în Europa este semnificativ mai mare decât diferența de salarii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, citate de Euronews. Dacă decalajul salarial mediu între sexe este de aproximativ 12%, diferența de pensii ajunge, în medie, la 22–23%, iar în mai multe state europene depășește pragul de 30%.

Potrivit statisticilor OCDE aferente anului 2024, în 27 de țări europene femeile primesc, în medie, doar 78 de euro din pensii la fiecare 100 de euro încasați de bărbați. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Regatul Unit, unde decalajul ajunge la 37%, urmat de Olanda și Austria cu câte 36%, Luxemburg cu 33%, Belgia, Elveția și Irlanda cu aproximativ 31%. La polul opus se află Estonia, cu o diferență de doar 6%, Islanda cu 7% și Slovacia cu 8%, alături de Cehia, Slovenia și Danemarca, unde diferența este de aproximativ 10%.

Specialiștii explică aceste decalaje prin carierele mai fragmentate ale femeilor, perioadele în care acestea își întrerup activitatea pentru creșterea copiilor și nivelul mai redus al contribuțiilor la sistemele de pensii comparativ cu bărbații, în ciuda politicilor de egalitate promovate în multe state europene.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile OCDE, datele naționale confirmă existența unei discrepanțe similare. Potrivit ultimelor date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2025, 531 295 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă în țara noastră este de circa 4 424 de lei, însă femeile beneficiază, în medie, de 4 155 de lei, în timp ce bărbații primesc aproximativ 4 951 de lei lunar. Prin urmare, diferența în cuantumul pensiilor este de aproximativ 16,1% în favoarea bărbaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!