Dezastru în agricultură! Seceta a prăbușit exporturile de porumb cu 90%

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat un declin dramatic în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, în contextul unei recolte afectate de secetă și al unei competiții acerbe pe piața regională. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, porumbul a fost cea mai afectată cultură agricolă din punct de vedere comercial în acest sezon, cu o prăbușire de 68% a volumelor exportate față de anul precedent.

În total, Moldova a exportat 138.358 tone de porumb, față de 434.104 tone în sezonul anterior, iar față de sezonul record 2021–2022 (1,4 milioane tone), scăderea este de aproape 90%. Această reducere abruptă este explicată în principal prin producția agricolă slabă din 2024, afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, care a limitat stocurile disponibile pentru export.

Prețul mediu de export al porumbului a crescut la 4,25 lei/kg, față de 3,28 lei/kg în sezonul anterior, însă rămâne sub nivelurile din anii agricoli de vârf (4,73 lei/kg în 2021–2022 și 5,04 lei/kg în 2022–2023). Valoarea totală a exporturilor a fost de 588,3 milioane lei, în scădere cu 59% față de 2023/2024 și cu 91% față de sezonul record.

Graficul exporturilor arată o contractare severă în a doua jumătate a anului 2024, urmată de o revenire timidă în 2025. În februarie au fost exportate 22.304 tone, în martie – 31.444 tone, iar în aprilie – 33.209 tone, luna aprilie fiind prima care a depășit nivelul aceleiași luni din anul anterior. Această revenire a fost determinată și de un preț mai atractiv: în aprilie 2025, porumbul moldovenesc s-a vândut la 4,43 lei/kg, încurajând reluarea livrărilor externe.

Vârful sezonului fusese însă atins în august 2024, când prețul a urcat până la 5,48 lei/kg, pe fondul panicii cauzate de secetă și al ofertei reduse. Ulterior, prețurile au scăzut treptat, odată cu revenirea pe piață a ofertei din Ucraina.

În perioada ianuarie – aprilie 2025, Turcia a devenit principala destinație de export pentru porumbul moldovenesc, cu 58.252 tone, depășind România, care a importat doar 25.445 tone. Este pentru prima dată în ultimii ani când România este devansată, semn că traderii moldoveni s-au orientat spre cererea mai activă de pe piața turcă. Grecia a rămas o destinație constantă, cu 12.220 tone.

Din perspectiva prețului mediu obținut: exporturile către Turcia: 4,39 lei/kg, către Grecia: 4,34 lei/kg, către România: 3,87 lei/kg (mai scăzut, din cauza costurilor logistice mai reduse).

În perioada analizată, RUSAGRO-PRIM SRL a fost principalul exportator, cu 26.986 tone, urmat de OROM-IMEXPO SRL (20.614 tone), DEMIR AGRO SRL (11.509 tone) și AGRO-NOVA PRIM SRL (11.102 tone). Remarcabil este absența companiei AGROFLORIS-NORD, altădată jucător major, care nu figurează deloc în topul exportatorilor în acest sezon.

Potrivit lui Iurie Rija, piața moldovenească de porumb este puternic influențată de evoluțiile regionale, în special de cererea constantă a Turciei și reducerea exporturilor rusești, care susțin cotațiile în regiunea Mării Negre. Deși exporturile Ucrainei pun presiune pe preț, recolta rapidă din primăvară în Ucraina ar putea stabiliza tendințele până în vară.

Sezonul 2024–2025 marchează una dintre cele mai slabe performanțe comerciale pentru porumbul moldovenesc din ultimele decenii, dar ultimele luni sugerează o relansare lentă, susținută de prețuri mai bune și reorientarea strategică a exporturilor. Totuși, provocările rămân: producție slabă, competiție regională și adaptare lentă la cerințele pieței internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.