Palatele rușilor din Londra se prăbușesc! Luxul oligarhic, transformat în ruine

21 Mai 2025, 15:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Mai 2025, 15:36 // Actual //  Ursu Victor

Luxul oligarhilor ruși din Londra se prăbușește la propriu. Clădiri de milioane de lire sterline, cumpărate înainte de invazia rusă în Ucraina, se degradează rapid, în timp ce proprietarii — vizați de sancțiunile occidentale — nu mai pot cheltui bani nici pentru reparații de bază, relatează Politico.

Pe faimoasa stradă Prince of Wales Terrace din Kensington, la câțiva pași de Hyde Park, două imobile deținute de David Davidovici, partener de afaceri al lui Roman Abramovici, au ajuns în ruină: tencuială căzută, fire electrice atârnând, geamuri sparte, mucegai, porumbei pe balcoane și buruieni crescute din fundație, în timp ce vilele vecine strălucesc de curățenie.

Davidovici a cumpărat proprietățile în 2018 pentru 16 milioane de lire sterline, cu scopul de a le transforma în locuințe de lux. Însă, după ce a intrat pe lista sancțiunilor impuse de Regatul Unit, întreținerea a devenit imposibilă fără aprobare de la Oficiul pentru Respectarea Sancțiunilor Financiare (OFSI), instituție copleșită de solicitări. Un simplu permis pentru schimbarea unei ferestre poate dura luni întregi, explică avocata Angelika Hellweger.

Poreclit „Londongrad” sau „Moscova de pe Tamisa”, Londra a fost magnetul preferat al miliardarilor ruși în primele două decenii ale secolului XXI. Vedete precum Abramovici, Oleg Deripaska și Alisher Usmanov au achiziționat proprietăți în cartiere ultra-exclusive, iar dezvoltatorii ridicau centre rezidențiale pentru noua elită rusă.

Conform estimărilor Transparency International, în 2022 cetățenii ruși dețineau imobile în Londra în valoare de peste 1,5 miliarde de lire sterline — o sumă care ar fi doar „vârful icebergului”, multe proprietăți fiind înregistrate pe firme off-shore opace.

Acum, casele luxoase se transformă în pericole publice, spun vecinii. Într-un caz, fragmente de tencuială și geam spart au căzut pe proprietățile alăturate, iar autoritățile locale primesc presiuni pentru a lua măsuri.

Joe Powell, deputat din Kensington, a transmis o scrisoare guvernului britanic solicitând soluționarea efectelor colaterale ale sancțiunilor, în special în sectorul imobiliar. El propune ca proprietățile aflate sub sancțiuni să fie vândute, iar fondurile să fie păstrate într-un cont special, până când sancțiunile vor fi ridicate sau va fi luată o decizie politică privind utilizarea banilor.

Avocații specializați în sancțiuni spun că situațiile devin absurde: într-un caz, într-un bloc de birouri de lux nu s-au putut face reparații sanitare, așa că angajații au fost nevoiți să aducă toalete mobile, fiindcă nu exista nicio bază legală pentru a plăti instalatorii.

Magnatul Mihail Fridman și partenerul său Piotr Aven, și ei sancționați în Marea Britanie, au declarat că nu puteau plăti nici măcar șoferul sau menajera fără aprobări speciale. În cele din urmă, au părăsit țara, invocând condițiile imposibile de viață sub regimul sancțiunilor.

Pe fundalul presiunilor politice și al scandalului public, vilele rușilor din Londra devin simboluri ale prăbușirii tăcute a unei epoci de lux ostentativ, cumpărată cu bani controversați, dar paralizată de efectele războiului și ale legislației internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!