Republica Moldova riscă să transforme Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde EUR, într-o simplă „pompare” de bani publici în proiecte de infrastructură, fără a genera o schimbare structurală a economiei. Este concluzia unei analize Expert-Grup, care trage un semnal de alarmă privind lipsa mecanismelor eficiente pentru canalizarea resurselor către investiții private productive.
Potrivit experților, alocarea fondurilor depinde de două condiții-cheie: o guvernanță profesionistă a programelor publice și existența unor instrumente financiare care să atragă investiții private. Dacă despre prima condiție s-a vorbit deja – fiind necesară depolitizarea finanțărilor, excluderea conflictelor de interese și trecerea la finanțări bazate pe impact și valoare adăugată –, despre a doua condiție se discută prea puțin: fără Fonduri de investiții și o piață de capital funcțională, economia Moldovei rămâne captivă în cercul vicios al subfinanțării.
Deși Moldova are unul dintre cele mai lichide sisteme bancare din regiune, creditele bancare reprezintă doar 47% din totalul activelor băncilor, iar ponderea creditării în PIB ne plasează la coada clasamentului în Europa de Est. Pe scurt: există bani în sistem, dar aceștia nu ajung în economie. În lipsa unor Fonduri de investiții, resursele disponibile „zac” în bănci sau se pierd în consum, în loc să fie transformate în investiții productive.
Expert-Grup avertizează că Moldova trebuie urgent să dezvolte o infrastructură de Fonduri de investiții și administratori privați de fonduri, care să atragă resursele disponibile (inclusiv cele din granturi și sprijin extern) și să le direcționeze eficient spre afaceri cu potențial de creștere. Fondurile de investiții pot mobiliza capital privat, inclusiv din partea donatorilor internaționali, și pot oferi sprijin direct companiilor prin injecții de capital, participare în consiliile de administrație și implementarea unor practici moderne de management.
Țări precum România, Polonia sau Lituania au demonstrat că Fondurile de investiții pot deveni motoare ale dezvoltării: în Polonia, activele acestora reprezintă 24% din creditarea bancară și 11% din PIB. În Moldova, însă, în prezent nu există niciun Fond de investiții funcțional și nici administratori autorizați, deși cadrul legal a fost modernizat prin legile privind OPCVM și OPCA. Experții consideră că blocajele țin mai ales de lipsa de încredere a populației, birocrația excesivă și absența unei strategii coerente de dezvoltare a pieței de capital.
Pentru a ieși din impas, Expert-Grup propune un set concret de măsuri:
Lansarea Fondurilor de investiții ca vehicule pentru alocarea resurselor din Planul de creștere și sprijinirea proiectelor cu impact economic.
Integrarea pieței de capital din Moldova în cea a Uniunii Europene, facilitând intrarea fondurilor și administratorilor străini.
Transformarea FACEM într-un Fond de fonduri, care să investească direct în companii cu potențial.
Crearea unui regim fiscal și valutar atractiv pentru investitori, inclusiv subvenții pentru companiile care emit obligațiuni sau accesează piețele de capital.
Implementarea unui plan strategic național pentru dezvoltarea pieței de capital, asumat de Parlament și Guvern.
Educația financiară a populației și antreprenorilor, pentru a înțelege beneficiile finanțărilor alternative și ale investițiilor pe piața de capital.
Bună guvernare, transparență și integritate în gestionarea fondurilor și a mecanismelor de alocare a resurselor.
„Fără Fonduri de investiții, Moldova va rămâne captivă în dependența de granturi și credite bancare scumpe, ratând oportunitatea istorică a Planului UE de creștere”, avertizează Expert-Grup.