Tinerii fug, bătrânii mor, iar banii stau în bănci – radiografia Moldovei, un stat în colaps

27 Mai 2025, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mai 2025, 10:10 // Actual //  Ursu Victor

Economista Inna Vîrtosu vine cu o analiză detaliată și incisivă a realității economice din Republica Moldova, pornind de la constatările expertului Veaceslav Ioniță. Concluziile sunt sumbre: Moldova nu este doar în recesiune, ci într-o criză sistemică profundă, cu o economie pe butuci, tineri care fug în masă, o populație îmbătrânită și o clasă de mijloc firavă, concentrată doar în Chișinău.

Vîrtosu subliniază că raportarea la 1989 nu e întâmplătoare: Moldova a eșuat în 35 de ani să creeze o economie funcțională. Industria s-a prăbușit, agricultura e la cheremul vremii și al piețelor externe, iar banii veniți din afară nu se transformă în investiții, ci în supraviețuire de azi pe mâine.

Lipsa de încredere în stabilitatea statului, birocrația sufocantă și lipsa de predictibilitate alungă capitalul. Antreprenorii preferă să stea pe bani, în timp ce economia reală moare încet.

Economia Moldovei e ca o mașină cu rezervorul spart: funcționează pe împrumuturi mici și rapide, fără baze solide. Băncile preferă creditele de consum, în timp ce investițiile în producție sunt aproape inexistente.

Vîrtosu avertizează că Moldova se golește de tineri, forța vitală a țării. Fără strategii de repatriere, riscăm să devenim o „țară-fantomă”, cu școli goale, sate părăsite și o economie dependentă de remitențe.

Declinul demografic e comparabil cu perioada 1941–1945: în 5 ani, Moldova a pierdut 54.000 de oameni prin scădere naturală.

Restul sunt bugetari, pensionari sau complet inactivi. Economia e susținută de un strat subțire de contribuabili, care plătesc pentru toți ceilalți.

Chișinăul trăiește într-o bulă de confort, cu cafenele și apartamente scumpe, dar Moldova reală e săracă, izolată și fără perspective.

Fără investiții în tehnologie, educație și inovație, PIB-ul crește doar din inerție, nu din dezvoltare reală.

Vîrtosu respinge ideea de a compensa exodul cu muncitori străini, subliniind absurdul situației: „Îi alungăm pe ai noștri și importăm forță de muncă ieftină din alte părți!”

„Moldova e în pragul colapsului economic lent, cu riscul pierderii ireversibile a capitalului uman și al unei crize sociale și politice profunde. Soluția? Reforme dure, guvernare profesionistă, eliminarea corupției, climat investițional stabil și viziune pe termen lung”, susține Inna Vîrtosu. „Mai rămâne o întrebare: cine să facă asta? De unde să luăm guvernanți vizionari, de tip Lee Kuan Yew, cu voință de fier și viziune pe termen lung?”, se întreabă, retoric, economista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!