Tinerii fug, bătrânii mor, iar banii stau în bănci – radiografia Moldovei, un stat în colaps

27 Mai 2025, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mai 2025, 10:10 // Actual //  Ursu Victor

Economista Inna Vîrtosu vine cu o analiză detaliată și incisivă a realității economice din Republica Moldova, pornind de la constatările expertului Veaceslav Ioniță. Concluziile sunt sumbre: Moldova nu este doar în recesiune, ci într-o criză sistemică profundă, cu o economie pe butuci, tineri care fug în masă, o populație îmbătrânită și o clasă de mijloc firavă, concentrată doar în Chișinău.

Vîrtosu subliniază că raportarea la 1989 nu e întâmplătoare: Moldova a eșuat în 35 de ani să creeze o economie funcțională. Industria s-a prăbușit, agricultura e la cheremul vremii și al piețelor externe, iar banii veniți din afară nu se transformă în investiții, ci în supraviețuire de azi pe mâine.

Lipsa de încredere în stabilitatea statului, birocrația sufocantă și lipsa de predictibilitate alungă capitalul. Antreprenorii preferă să stea pe bani, în timp ce economia reală moare încet.

Economia Moldovei e ca o mașină cu rezervorul spart: funcționează pe împrumuturi mici și rapide, fără baze solide. Băncile preferă creditele de consum, în timp ce investițiile în producție sunt aproape inexistente.

Vîrtosu avertizează că Moldova se golește de tineri, forța vitală a țării. Fără strategii de repatriere, riscăm să devenim o „țară-fantomă”, cu școli goale, sate părăsite și o economie dependentă de remitențe.

Declinul demografic e comparabil cu perioada 1941–1945: în 5 ani, Moldova a pierdut 54.000 de oameni prin scădere naturală.

Restul sunt bugetari, pensionari sau complet inactivi. Economia e susținută de un strat subțire de contribuabili, care plătesc pentru toți ceilalți.

Chișinăul trăiește într-o bulă de confort, cu cafenele și apartamente scumpe, dar Moldova reală e săracă, izolată și fără perspective.

Fără investiții în tehnologie, educație și inovație, PIB-ul crește doar din inerție, nu din dezvoltare reală.

Vîrtosu respinge ideea de a compensa exodul cu muncitori străini, subliniind absurdul situației: „Îi alungăm pe ai noștri și importăm forță de muncă ieftină din alte părți!”

„Moldova e în pragul colapsului economic lent, cu riscul pierderii ireversibile a capitalului uman și al unei crize sociale și politice profunde. Soluția? Reforme dure, guvernare profesionistă, eliminarea corupției, climat investițional stabil și viziune pe termen lung”, susține Inna Vîrtosu. „Mai rămâne o întrebare: cine să facă asta? De unde să luăm guvernanți vizionari, de tip Lee Kuan Yew, cu voință de fier și viziune pe termen lung?”, se întreabă, retoric, economista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.