Scutiri fiscale fără acoperire! Energocom, între ajutor de stat și afaceri paralele

Consiliul Concurenței și-a prezentat avizul cu privire la proiectul de lege ce prevede acordarea de garanții de stat și facilități fiscale în favoarea SA „Energocom”, în contextul contractării unui împrumut de 400 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), destinat finanțării Proiectului „Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova”.

Instituția avertizează că proiectul nu oferă claritate suficientă cu privire la activitățile economice concrete pentru care Energocom ar beneficia de facilități fiscale și vamale. Deși compania de stat are obligații de serviciu public în sectoarele gazelor naturale și energiei electrice, Consiliul subliniază că aceasta desfășoară și alte activități comerciale, ceea ce creează riscul ca măsurile fiscale propuse să depășească sfera activităților de interes public.

Consiliul atrage atenția că măsurile de sprijin pot constitui ajutor de stat dacă oferă avantaje selective care distorsionează concurența. În același timp, instituția recunoaște că, în măsura în care facilitățile se aplică exclusiv activităților de furnizare a energiei și gazelor naturale în regim de serviciu public — considerate funcții esențiale ale statului — acestea nu intră sub incidența legislației privind ajutorul de stat.

Textul proiectului a fost completat, în urma obiecțiilor, pentru a preciza că scutirile se aplică strict în contextul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, în conformitate cu Legea nr. 108/2016 privind gazele naturale și Legea nr. 107/2016 privind energia electrică. De asemenea, s-a luat act de recomandarea privind separarea contabilă a activităților comerciale de cele ce țin de obligațiile publice, pentru a evita subvenționarea încrucișată.

Consiliul atrage atenția și asupra unor inconsecvențe tehnice din proiect. În forma inițială, se prevedea scutirea Energocom de accize, însă aceste scutiri vizau produse (gaz și electricitate) care, potrivit Codului Fiscal, nu sunt accizabile în prezent. În replică, Ministerul Finanțelor a operat modificări tehnice, înlocuind formularea cu expresia „drepturi de import”, aliniată la Codul Vamal actual, și excluzând taxa pentru proceduri vamale.

Totodată, Consiliul avertizează că scutirile de TVA cu drept de deducere, de accize și alte taxe pentru bunuri și servicii livrate către Energocom și potențiali terți implicați în proiect trebuie aplicate strict în măsura în care acele livrări contribuie direct la realizarea obiectivelor de interes public, fără a oferi avantaje neconcurențiale altor operatori economici.

În concluzie, Consiliul Concurenței a acceptat proiectul în forma ajustată, menționând că, în contextul în care facilitățile fiscale se aplică strict pentru activitățile de serviciu public și se asigură separarea contabilă clară, măsurile propuse nu intră sub incidența legii privind ajutorul de stat. Totuși, instituția atrage atenția asupra necesității monitorizării riguroase a implementării pentru a preveni distorsionarea concurenței în alte sectoare economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #credit #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.