S.O.S. de la Tiraspol: Regimul recunoaște că nu mai poate plăti nici pensii, nici salarii

Tiraspolul admite oficial prăbușirea economică a regiunii separatiste. În cadrul unei ședințe convocate pe 17 iunie de liderul regiunii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, autoritățile transnistrene au recunoscut că bugetul regiunii este pe punctul de a se prăbuși, iar rezervele financiare ale regimului au fost complet epuizate.

Ministrul dezvoltării economice al regiunii, Serghei Obolonik, a declarat că administrația nu va mai putea în curând onora obligațiile sociale – plata pensiilor, salariilor pentru angajații publici și ajutoarelor sociale.

„Anul a început cu o criză energetică severă, care a dus la un declin economic accentuat. Situația geopolitică din jurul republicii și la nivel global afectează negativ stabilitatea. Sursele de venit la buget sunt practic blocate. Aprovizionarea cu resurse energetice este instabilă, iar îndeplinirea obligațiilor sociale devine tot mai dificilă”, a afirmat Obolonik, citat de site-ul liderului de la Tiraspol.

Datele prezentate în cadrul ședinței sunt alarmante: producția industrială a scăzut cu 43%, iar volumul comerțului exterior – cu 31,5%.

Vadim Krasnoselski a recunoscut că metodele clasice prin care regimul reușea să mențină echilibrul economic nu mai funcționează. „Rezervele sunt epuizate”, a declarat el fără echivoc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.