Ceban, dat afară doar cu vorba! Recean îl voia schimbat, dar rămâne șef la Moldovagaz

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a prezentat astăzi oficial noii membri ai Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”, aleși în urma unui concurs organizat în 2024 de Ministerul Energiei. Numirile au fost validate săptămâna trecută de Consiliul de observatori al companiei, în cadrul unei adunări desfășurate prin corespondență.

Noul Consiliu are în componență 8 din cei 9 membri prevăzuți, funcția de președinte rămânând deocamdată vacantă, din cauza incompatibilității de funcții a ministrului Dorin Junghietu, care a câștigat concursul, dar nu poate ocupa poziția din cauza actualei funcții în Guvern.

Interimatul va fi asigurat de către Vadim Ceban, care s-a clasat pe locul doi în cadrul concursului și a fost votat unanim de comisia de selecție.

Componența noului Consiliu de administrație:

Înaintați de Chișinău:

Vadim Ceban
Eduard Calancea
Radu Mandraburcă

Înaintați de Gazprom:

Anton Bubenov
Pavel Vlasov
Denis Emelianov
Roman Jelnov
Mihail Iuriev

Cu această ocazie, ministrul Energiei a transmis un mesaj de susținere noii conduceri, subliniind necesitatea unui management funcțional, cu mandat deplin, într-o perioadă de tranziție esențială pentru companie.

„În perspectiva preluării de către Energocom a obligației de furnizor universal de gaze naturale, începând cu 1 august, compania are nevoie de un plan urgent de optimizare a cheltuielilor și restructurare internă. Consiliul va trebui să elaboreze rapid măsuri pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor”, a declarat Dorin Junghietu.

Consiliul de administrație al SA „Moldovagaz” este organul executiv colegial al întreprinderii, format din 9 membri numiți pentru un mandat de 3 ani – 4 din partea Guvernului Republicii Moldova și 5 din partea Gazprom, acționarul majoritar.

Reamintim că anterior, premierul Dorin Recean anunțase că Vadim Ceban urma să fie înlocuit, însă până în prezent acesta rămâne în funcție, iar acum va conduce interimar Consiliul de administrație al Moldovagaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#numire #Ceban #Moldovagaz #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.