Moldova, scoasă din joc! Piața rapiței, acaparată de giganții din Est și Vest

08 Iul. 2025, 09:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2025, 09:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sezonul 2025/2026 se anunță paradoxal pentru cultivatorii de rapiță din Republica Moldova: deși suprafețele însămânțate au revenit spectaculos la circa 100 000 ha – peste dublul anului trecut – fermierii trebuie să se pregătească pentru cotații mai temperate decât maximele atinse în 2024. Potrivit economistului Iurie Rija, oferta bogată din România, Rusia și Bulgaria, coroborată cu o recoltă europeană internă mai mare, va reduce cu aproximativ 1,2 milioane t cererea Uniunii Europene pentru rapiță importată, principalul debușeu al producției moldovenești.

În acest context, competiția dintre exportatorii din afara UE – Ucraina, Moldova și Canada – se va intensifica, ceea ce va împinge prețurile de frontieră în jos. Moldova, lipsită de cote preferențiale consistente, riscă să vândă sub nivelurile de anul trecut, mai ales că traderii europeni vor beneficia de excedentul românesc și de revenirea cerealieră a Rusiei și Ucrainei. Singura variabilă pozitivă ar putea fi o recoltă ucraineană semnificativ mai mică decât cea estimată oficial (2–2,5 mil. t), scenariu care ar susține prețurile regionale în toamnă.

Datele UkrAgroConsult arată deja volatilitate: contractele forward pentru rapița ucraineană au urcat cu 10–15 $/t într-o singură săptămână, atingând 515–525 dolari/t FOB Marea Neagră, dar rămân sub vârful de 550–565 dolari/t din iunie 2025. Fermierii moldoveni nu ar trebui să mizeze pe repetarea acelui maxim; mai degrabă, strategia de stocare ar putea redeveni esențială. În 2024, reținerea mărfii în fermă a redus lichiditatea și a sprijinit cotațiile de iarnă; aceeași tactică ar putea tempera eventualele scăderi din iulie–august 2025, mai ales dacă cererea de biodiesel în UE rămâne robustă.

Statistica sezonului comercial care se încheie este, însă, mai puțin favorabilă: Moldova a exportat numai 110 129 t de rapiță (–60 % față de 2023/24), coborând pe locul 4 în topul furnizorilor UE cu o cotă de 1,4 %. Prețul mediu de export a urcat la 9,10 lei/kg, dar rămâne sub pragul de 11 lei/kg din 2022/23. „RUSAGRO-PRIM”, „VADALEX GRAINS” și „GRANDO INVEST TRADING” au dominat livrările din 2024, iar în prima jumătate din 2025 liderii s-au reconfigurat: „CURTEA DACILOR” și „AGRO-NOVA PRIM” au urcat în top alături de „RUSAGRO-PRIM”, cumulând 94 % din exporturi.

Creșterea rapidă a suprafețelor – de la 43 217 ha oficial în 2024 la o estimare de 100 000 ha pentru recolta 2025 – reflectă reînnoirea încrederii fermierilor în profitabilitatea culturii, susținută de condiții de semănat ideale în toamna trecută și de prețurile încă atractive din piața europeană a uleiului vegetal. Totuși, economistul avertizează că „sabia cu două tăișuri” rămâne: randamentele ridicate vor spori veniturile la hectar, dar valoarea totală obținută pe tonă s-ar putea eroda dacă surplusul regional nu va fi absorbit rapid.

Concluzia analizei este una de optimism rezervat: 2025/26 promite un an agricol bun, însă succesul financiar depinde de capacitatea Moldovei de a valorifica prompt recolta – fie prin contracte la termen în perioadele de vârf, fie printr-o politică inteligentă de stocare – și de menținerea canalelor logistice spre principalele piețe din România și Bulgaria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Sept. 2026, 19:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 19:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.