Moldova, scoasă din joc! Piața rapiței, acaparată de giganții din Est și Vest

08 Iul. 2025, 09:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2025, 09:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sezonul 2025/2026 se anunță paradoxal pentru cultivatorii de rapiță din Republica Moldova: deși suprafețele însămânțate au revenit spectaculos la circa 100 000 ha – peste dublul anului trecut – fermierii trebuie să se pregătească pentru cotații mai temperate decât maximele atinse în 2024. Potrivit economistului Iurie Rija, oferta bogată din România, Rusia și Bulgaria, coroborată cu o recoltă europeană internă mai mare, va reduce cu aproximativ 1,2 milioane t cererea Uniunii Europene pentru rapiță importată, principalul debușeu al producției moldovenești.

În acest context, competiția dintre exportatorii din afara UE – Ucraina, Moldova și Canada – se va intensifica, ceea ce va împinge prețurile de frontieră în jos. Moldova, lipsită de cote preferențiale consistente, riscă să vândă sub nivelurile de anul trecut, mai ales că traderii europeni vor beneficia de excedentul românesc și de revenirea cerealieră a Rusiei și Ucrainei. Singura variabilă pozitivă ar putea fi o recoltă ucraineană semnificativ mai mică decât cea estimată oficial (2–2,5 mil. t), scenariu care ar susține prețurile regionale în toamnă.

Datele UkrAgroConsult arată deja volatilitate: contractele forward pentru rapița ucraineană au urcat cu 10–15 $/t într-o singură săptămână, atingând 515–525 dolari/t FOB Marea Neagră, dar rămân sub vârful de 550–565 dolari/t din iunie 2025. Fermierii moldoveni nu ar trebui să mizeze pe repetarea acelui maxim; mai degrabă, strategia de stocare ar putea redeveni esențială. În 2024, reținerea mărfii în fermă a redus lichiditatea și a sprijinit cotațiile de iarnă; aceeași tactică ar putea tempera eventualele scăderi din iulie–august 2025, mai ales dacă cererea de biodiesel în UE rămâne robustă.

Statistica sezonului comercial care se încheie este, însă, mai puțin favorabilă: Moldova a exportat numai 110 129 t de rapiță (–60 % față de 2023/24), coborând pe locul 4 în topul furnizorilor UE cu o cotă de 1,4 %. Prețul mediu de export a urcat la 9,10 lei/kg, dar rămâne sub pragul de 11 lei/kg din 2022/23. „RUSAGRO-PRIM”, „VADALEX GRAINS” și „GRANDO INVEST TRADING” au dominat livrările din 2024, iar în prima jumătate din 2025 liderii s-au reconfigurat: „CURTEA DACILOR” și „AGRO-NOVA PRIM” au urcat în top alături de „RUSAGRO-PRIM”, cumulând 94 % din exporturi.

Creșterea rapidă a suprafețelor – de la 43 217 ha oficial în 2024 la o estimare de 100 000 ha pentru recolta 2025 – reflectă reînnoirea încrederii fermierilor în profitabilitatea culturii, susținută de condiții de semănat ideale în toamna trecută și de prețurile încă atractive din piața europeană a uleiului vegetal. Totuși, economistul avertizează că „sabia cu două tăișuri” rămâne: randamentele ridicate vor spori veniturile la hectar, dar valoarea totală obținută pe tonă s-ar putea eroda dacă surplusul regional nu va fi absorbit rapid.

Concluzia analizei este una de optimism rezervat: 2025/26 promite un an agricol bun, însă succesul financiar depinde de capacitatea Moldovei de a valorifica prompt recolta – fie prin contracte la termen în perioadele de vârf, fie printr-o politică inteligentă de stocare – și de menținerea canalelor logistice spre principalele piețe din România și Bulgaria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.